SPATIUL ECONOMIC EUROPEAN (SEE)

Acordul SEE asigură condiţii egale de afaceri in întreaga piaţă internă, prin reguli privind competiţia şi ajutoarele de stat. De asemenea, conţine prevederi orizontale referitoare la cele patru libertăţi, precum şi la cooperarea în afara celor patru libertăţi, în aşa numitele domenii de flanc. Acestea din urmă acoperă domenii cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, serviciile de informare, educaţia, instruirea şi tineretul, locurile de muncă, întreprinderea şi antreprenoriatul, protecţia civilă. Cooperarea se desfăşoara prin activităţi comune de diferite tipuri, cum ar fi participarea SEE AELS la programe UE.

Ce nu este SEE? Acordul SEE nu acoperă următoarele domenii ale politicii UE: politicile comune în domeniul agriculturii şi pisciculturii (deşi Acordul conţine prevederi privind diverse aspecte ale comerţului cu produse agricole şi piscicole); uniunea vamală; politica comerciala comună; politica externa si de securitate comună; justiţia şi afacerile interne (deşi Islanda şi Norvegia fac parte din reţeaua Schengen); uniunea monetară (UEM). Statele SEE AELS nu au transferat nici o competenţă legislativă către instituţiile SEE şi, ca urmare, toate deciziile SEE AELS sunt luate prin unanimitate.

De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai important partener comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu titlu individual, acorduri de liber schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele vamale la importul produselor industriale. Acest scop a fost atins, in linii generale, în 1977. La mijlocul anilor ‘80, Comisia Europeană şi-a lansat ambiţiosul proiect al unei pieţe interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic European, semnat în 1986. În 1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie privind înfiinţarea comuna a unui Spaţiu Economic European (SEE), care enumera posibilele căi de cooperare, în special în domeniul comerţului cu mărfuri. Statele AELS au inteles determinarea politică a UE de a finaliza crearea pieţei interne pana la 1 ianuarie 1993 şi au decis să continue dezvoltarea relaţiilor CE-AELS în paralel cu evolutiile interne ale UE. Între 1984 şi 1989 s-a realizat eliminarea barierelor din calea comerţului, caz cu caz. Totuşi, a devenit dificil pentru statele AELS şi pentru CE să coopereze în conditiile în care unele domenii erau alese pentru cooperare, iar altele nu. Ca urmare, în 1989 Jacques Delors, Preşedintele Comisiei Europene, a propus o nouă formă de parteneriat, mai structurată, care avea să devină Acordul SEE. Statele AELS din acea vreme (Austria, Finlanda, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia şi Elveţia) au salutat idea şi negocierile oficiale au început în iunie 1990. Acordul privind Spatiul Economic European a fost semnat la 2 mai 1992 la Oporto şi a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1994. Elveţia a votat în decembrie 1992 împotriva statutului de membru al SEE şi ulterior şi-a menţinut şi dezvoltat relaţiile cu UE pe bază de acorduri bilaterale. De la 1 ianuarie 1995, Austria, Finlanda şi Suedia au participat la SEE ca state

1

JUNE 2004

Spatiul Economic European (SEE) uneşte cele 25 state membre UE şi cele trei state SEE AELS (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) într-o piaţă internă guvernată de aceleaşi reguli de bază. Aceste reguli au ca scop să permită mărfurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor să circule liber în cadrul SEE, într-un mediu deschis şi competitiv, un concept cunoscut drept cele patru libertăţi. Obiectivul Acordului SEE, aşa cum este prezentat în Articolul 1, este de “a promova întărirea continuă şi echilibrată a relaţiilor comerciale şi economice dintre Părţile Contractante…in scopul crearii unui Spatiu Economic European omogen”.

ORIGINILE SEE

FACT SHEET OF THE EUROPEAN FREE TRADE ASSOCIATION

CE ESTE SPATIUL ECONOMIC EUROPEAN (SEE)?

membre ale UE. Liechtenstein a devenit participant cu drepturi depline în SEE la 1 Mai 1995. Negocierile pentru extinderea SEE au avut loc in perioada ianuarie-iulie 2003. Incepând cu 1 Mai 2004 Uniunea Europeană şi SEE au fost extinse cu zece noi membri.

LEGISLAŢIE ŞI PROCEDURI Acordul SEE se bazează pe legislaţia primară (Tratatul de la Roma) a Uniunii Europene şi pe legislaţia secundară derivata (reglementări, directive, decizii şi anumite instrumente non-obligatorii ale SEE, adoptate de instituţiile UE în mod continuu – cunoscute şi ca acquis-ul comunitar). Ca urmare, o mare parte a Acordului SEE este identică cu părţile corespunzătoare din Tratatul de la Roma din 1957 care guvernează cele patru libertăţi. Acordul SEE este constituit din 129 articole, precum şi din 22 anexe şi 49 protocoale. Anexele se referă la acquis-ul comunitar aplicabil în SEE. Protocoalele includ prevederi referitoare la unele domenii specifice, cum ar fi regulile de origine a mărfurilor, perioadele de tranziţie stabilite pentru statele SEE AELS în anumite domenii şi procedurile vamale simplificate.

FACT SHEET OF THE EUROPEAN FREE TRADE ASSOCIATION

JUNE 2004

2

Aspectele dinamice ale Acordului Una din principalele caracteristice ale Acordului SEE este că regulile sale uzuale sunt actualizate continuu prin adăugarea noii legislaţii CE. Acest aspect este esenţial, având în vedere impactul considerabil pe care legislaţia comunitară îl are asupra pieţei interne. În fiecare lună, un număr de elemente legislative relevante ale SEE sunt incorporate în Acordul SEE prin decizia Comitetului Comun al SEE. Luarea deciziilor De câte ori UE amendează un act juridic relevant pentru SEE sau adoptă unul nou, trebuie amendată Anexa relevanta a Acordului SEE. Acest lucru este esenţial în menţinerea principiului omogenitatii SEE. Amendarea Acordului SEE trebuie să se facă astfel încât textul rezultat să fie cât mai aproape posibil de legislaţia adoptată în UE şi să permită aplicarea simultană în Comunitate şi în statele AELS. Statele SEE AELS pot solicita consultari în probleme de interes. Ele pot negocia adaptări ale legislaţiei Comunităţii când acest lucru este cerut de circumstanţe deosebite şi agreat de ambele părţi. Modelarea politicii Statele SEE AELS au posibilitatea de a influenţa modelarea legislaţiei relevante pentru SEE, adică

pot face propuneri către UE în stadiul elaborarii proiectelor sau inaintea trimiterii acestora in procedura UE de adoptare. Această posibilitate este specificată în Acordul SEE ca un drept al reprezentanţilor statelor SEE AELS de a participa la grupurile de experţi ale Comisiei Europene şi de a prezenta spre examinare comentariile SEE AELS asupra legislaţiei care urmează să fie adoptată. Deşi statele SEE AELS folosesc aceaste posibilitati de a modela activ legislaţia, ele nu pot influenţa decizia finală a UE. Ele nu pot participa şi nici nu pot vota în Parlamentul European sau în Consiliul de Miniştri European (care sunt colegislatorii UE pentru cea mai mare parte a legislaţiei relevante pentru SEE) şi, ca urmare, trebuie să încorporeze în Acordul SEE decizia finala adoptata de alte institutii care nu au tinut seama neapărat de propunerile de modelare.

ASPECTE INSTITUŢIONALE Măsurile instituţionale aflate sub incidenţa Acordului SEE sunt cuprinse într-o structură bazata pe doi pilieri/bi-polara (vezi figura de pe pagina următoare) în care instituţiile SEE AELS corespund celor ale UE. Deciziile importante referitoare la Acordul SEE şi la funcţionarea acesteia sunt „intreprinderi comune” şi sunt adoptate de organisme comune.

Organisme comune Comitetul Comun SEE răspunde de administrarea permanenta a Acordului SEE. Este un forum în care se schimbă opinii şi se iau decizii prin consens pentru încorporarea legislaţiei Comunităţii în Acordul SEE. Comitetul Comun este format din ambasadorii statelor SEE AELS la UE, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai statelor membre UE. Consiliul SEE, compus din miniştrii de externe ai statelor UE şi SEE AELS, furnizeaza impulsul politic pentru dezvoltarea Acordului şi orientari pentru Comitetul Comun. Comitetul Comun Parlamentar al SEE (CCP SEE) cuprinde membri ai parlamentelor statelor SEE AELS şi ai Parlamentului European. Comitetul contribuie, prin dialog şi dezbatere, la o mai bună înţelegere între Comunitate şi statele AELS în domeniile acoperite de Acord. Comitetul Consultativ SEE cuprinde membri ai Comitetului Consultativ AELS şi ai Comitetului Economic şi Social al UE. Comitetul lucrează pentru întărirea contactelor dintre partenerii sociali ai ambelor părţi şi pentru cooperarea într-o manieră organizată şi cu caracter de regularitate, in scopul

STRUCTURA BI-POLARĂ SUB INCIDENŢ ACORDULUI SEE AELS ISLANDIA LIECHTENSTEIN NORVEGIA

CONSILUL SEE Miniştri ai UE şi ai statelor EEA EFTA

COMITETUL PERMANENT AELS* Secreatariatul AELS

COMITETUL COMUN SEE Reprezentanţii Comisiei şi ai guvernelor UE şi AELS

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE AELS

COMISIA EUROPEANĂ Serviciile Comisiei

CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIŢIE

TRIBUNALUL ALES

COMITETUL MEMBR. PARLAMENTELOR STATELOR AELS* Secreatariatul AELS

COMITETUL PARLAMENTAR COMUN SEE* Membri ai parlament.elor statelor AELS şi ai Parlamentului European

PARLAMENTUL EUROPEAN Secreariatul Parlamentulu European

COMITETUL CONSULTATIV AELS Secreatariatul AELS

COMITETUL CONSULTATIV SEE*

COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL (ECOSOC) Secretariatul ECOSOC

Elveţia are statut de observator

Organismele SEE AELS (pilierul SEE AELS) Comitetul Permanent al statelor AELS acţionează ca un forum în care statele SEE AELS se consultă între ele si ajung la o poziţie comună înainte de a se întâlni cu UE în Comitetul Comun SEE. Este compus din reprezentanţi ai Norvegiei, Islandei şi Liechtenstein-ului şi observatori din Elveţia şi ai Autorităţii de Supraveghere AELS. Sub-structura Comitetului este alcătuită mod normal din cinci Subcomitete(1), sub care se află câteva grupuri de lucru. În septembrie 2003, Comitetul Permanent a aprobat fuzionarea de facto a Subcomitetelor II, III şi IV şi a înfiinţat Grupul pentru Strategia Lisabona şi alte probleme de politică orizontală. În pilierul SEE AELS mai există două organisme importante. Autoritatea de Supraveghere AELS, cu sediul la Bruxelles, asigură indeplinirea de catre statele SEE AELS a obligaţiilor stabilite de Acordul SEE. În plus faţă de supravegherea generală privind conformitatea, Autoritatea de Supraveghere are puteri referitoare la competiţie, ajutoare de stat si achizitii publice, reflectând competenţele extinse pe care Comisia Europeană le are în aceste domenii în (1) Subcomitetul I privind libera circulatie a mărfurilor; Subcomitetul II privind libera circulatie a capitalului şi serviciilor şi Legea Companiilor; Subcomitetul III privind libera circulatie a persoanelor; Subcomitetul IV privind politica de flanc şi cea orizontală şi Subcomitetul V privind probleme juridice şi instituţionale

cadrul Comunităţii. Tribunalul AELS, cu sediul la Luxemburg, corespunde Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, pentru probleme legate de statele SEE AELS. Tribunalul se ocupă de acţiuni de încălcare de catre un stat AELS a implementării, aplicării sau interpretării unei reguli SEE, semnalate de Autoritatea de Supraveghere, precum şi de medierea disputelor dintre două sau mai multe state AELS. De asemenea, Tribunalul audiază apeluri referitoare la decizii luate de Autoritatea de Supraveghere AELS şi oferă consultanţă tribunalelor din statele AELS privind interpretărea regulilor SEE.

SEE: EXPERIENŢE ŞI PERSPECTIVE Cu ocazia celei de-a zecea aniversari a SEE în 2004, este firesc ca statele SEE AELS să analizeze mai în detaliu modul în care SEE a funcţionat în ultimul deceniu si ce beneficii le-a adus. În iunie 2003 Secretariatul AELS a publicat o ediţie a Buletinului AELS - “Spatiul Economic European şi Piaţa Internă –10 ani în curând” – care a analizat beneficiile pieţei interne pentru afacerile şi cetăţenii din SEE, cu accent pe statele SEE AELS. Buletinul este disponibil pe prima pagina a site-ului AELS http://secretariat.efta.int Experienţa aplicarii Acordului SEE confirmă că acesta funcţionează bine, spre satisfactia comunitatii de afaceri şi a cetăţenilor din SEE AELS. Dezvoltarea

3

JUNE 2004

intaririi cunoaşterii şi al asigurarii fluxului de date pentru aspectele economice şi sociale ale SEE.

FACT SHEET OF THE EUROPEAN FREE TRADE ASSOCIATION

*

CONSILUL DE MINIŞTRI UE Secretariatul Consiliului

UE se află în procesul de dezvoltare a unui cadru de politică coerentă privind noua sa vecinatate. Politica este orientată spre Ucraina, Belarus, Moldova, Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi cele zece ţări sud-mediteraneene, cu care UE are acum graniţă comună. În martie 2003, Comisia a prezentat un Comunicat care subliniază cele trei obiective principale ale politicii sale, care se refera la cooperarea politică, cooperarea în probleme de securitate şi dezvoltarea socială şi economică (inclusiv aranjamente comerciale preferentiale). Statele SEE AELS participa şi au interese directe în dezvoltarea acestei politici. Ele impartasesc obiectivele politicii de prevenire a apariţiei de noi linii de diviziune şi de promovare a dezvoltarii democraţiei şi economiei în noile ţări vecine. Statele AELS sunt actori principali în noile relaţii de vecinătate, stabilindu-şi propriile reţele de acorduri de liber schimb sau declaraţii de cooperare cu unele

Statele SEE AELS urmăresc cu interes dezvoltarea pe mai departe a acestei politici şi evaluează atât impactul ei, cât şi posibilele domenii de cooperare din interiorul iniţiativei.

EXTINDEREA SEE La 1 Mai 2004, UE a fost extinsă cu zece noi state membre: Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungaria, Republica Malta, Republica Polonia, Republica Slovenia şi Republica Slovacă. Aceste state participă, de asemenea, la Spatiul Economic European extins, de 28 de membri. Negocierile pentru extinderea SEE au început în ianuarie 2003 şi s-au concentrat asupra contribuţiilor financiare ale statelor SEE AELS pentru reducerea diferenţelor sociale şi economice din cadrul SEE şi asupra accesului pe piaţă a produselor din peşte pentru a menţine fluxurile comerciale cu noile state membre. Negocierile s-au încheiat în iulie 2003 şi Acordul a fost semnat în luna noiembrie a aceluiaşi an. În general, se aşteaptă ca extinderea să aibă un impact pozitiv. Statele SEE AELS vor avea acces la o piaţă internă extinsă, cuprinzând 455 milioane de consumatori. SEE asigură un cadru de afaceri uniform, cu stabilirea unor reguli şi standarde comune pentru întregul Spatiu ceea ce va facilita şi extinde relatiile comerciale. Pentru mai multe informaţii asupra Extinderii SEE, vă invitam să citiţi raportul AELS ”Extinderea Spatiului Economic European”.

44

JUNE 2004

POLITICA EUROPEANĂ DE VECINATATE

ţări care fac obiectul politicii respective, ca şi forme de cooperare prin diverse canale, cum ar fi cooperarea în Marea Barents şi Dimensiunea Nordică.

FACT SHEET OF THE EUROPEAN FREE TRADE ASSOCIATION

principiului recunoaşterii reciproce şi crearea de standarde comune au fost esenţiale pentru stabilirea unui cadru de afaceri uniform în întregul Spatiu Economic European. Statele SEE AELS au preluat intreaga legislaţie armonizată referitoare la produse care se aplică în UE. Pentru cetăţenii SEE AELS, libertatea de mişcare a persoanelor este un beneficiu esenţial. Aceasta este completată şi sprijinită de un sistem de coordonare a schemelor de securitate socială şi de un sistem de asigurare a recunoaşterii reciproce a calificărilor şi diplomelor. Pentru a ajuta comunitatea de afaceri şi cetăţenii să descopere si sa beneficieze de drepturile pe care le au in piaţa internă, Comisia Europeană a înfiinţat câteva vaste reţele europene care includ cele trei state SEE AELS. Vă recomandăm să aflaţi mai multe despre acestea şi despre alte aspecte ale pieţei interne din Buletinul AELS.

COMMITTEE OF MEMBERS OF PARLIAMENT

STANDING COMMITTEE OF THE EFTA STATES

CONSULTATIVE COMMITTEE

Group on the Lisbon Process and Other Horizontal Policy Issues

• • • • •

SUBCOMMITTEE III

SUBCOMMITTEE IV

SUBCOMMITTEE V

Goods

Free Movement of Capital and Services and Company Law

Free Movement of Persons

Flanking and Horizontal Policies

Legal and Institutional Matters

Working Groups

Working Groups

Working Groups

Working Groups

Working Groups

Chemicals Competition Policy Customs Matters Efficient Trade Procedures Energy Matters Feedingstuffs Fisheries Intellectual Property Medicinal Products Plant Health Processed Agricultural Products Product Liability Public Procurement Medicinal Products State Aid Technical Barriers to Trade

• Veterinary Matters • Wine and Spirit Drinks

• Audio-visual Services

• Company Law • Information and

Telecommunication Services

• Financial Services • Postal Services • Telecommunications Services

• Transport

• Free Movement

• • • Mutual Recognition • of Workers and Employment of Diplomas

• Social Security

Budgetary Matters Civil Protection

• Ad-hoc Working Group on EEA Enlargement

Consumer Protection

• Cultural Affairs • Disabled, Elderly and Social Exclusion

• Education, Training and Youth

• EFTA CCC • Enterprise and

Entrepreneurship

• Environment • Gender Equality

5

and Family Policy

• Health and Safety

at Work and Labour Law

• Heads of National

Statistical Institutes

• Interchange of

Data between Administrations

• Public Health • Research and Development

• Tourism

JUNE 2004

• • • • • • •

SUBCOMMITTEE II

FACT SHEET OF THE EUROPEAN FREE TRADE ASSOCIATION

• • • •

SUBCOMMITTEE I

EFTA Secretariat, Brussels , 74 rue de Trèves, B-1040 Brussels, Tel.: +32 2 286 17 11, Fax: +32 2 286 17 50 Email: [email protected] , Web: http://secretariat.efta.int/