MODULE DE CURS ONLINE

Module de curs online

Cuprins Modulul I: Aspecte generale: biologia virusului HIV 1. Sa cunoasca diferenta dintre HIV si SIDA 2. Sa fie constient asupra extinderii epidemiei 3. Sa inteleaga cum HIV afecteaza sistemul imunitar al corpului 4. Sa cunoasca stadiile bolii 5. Sa poata descrie modurile de transmitere a HIV 6. Sa cunoasca factorii ce maresc riscul de infectare Modulul II: Simptomele si prevenirea SIDA 1. Sa descrie simptomele comune si semnele HIV/SIDA 2. Sa cunoasca procesul de testare pentru HIV si avantajele sale 3. Sa inteleaga procesul de consiliere 4. Sa cunoasca comportamentele sigure si pe cele riscante 5. Sa stie cum sa foloseasca corect un prezervativ Modulul III: Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA 1. Sa poata judeca critic atitudinile fata de persoanele cu HIV/SIDA 2. Sa poata analiza factorii sociali ce maresc vulnerabilitatea la HIV 3. Sa poata explica procesul de discriminare 4. Sa cunoasca abordarile de reducere a discriminarii 5. Sa fie constienti de aspectele ce au impact asupra confidentialitatii Modulul IV: Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA 1. Sa stie unde sa gaseasca politicile internationale asupra SIDA 2. Sa inteleaga riscurile transmiterii HIV in unitatile medicale 3. Sa cunoasca procedurile internationale de siguranta referitor la mediul sanitar si HIV/SIDA 4. Sa cunoasca profilaxia post-expunere si cum sa o aplice la victimele violurilor 5. Sa inteleaga transmiterea HIV de la mama la copil si ce optiuni de preventie exista Modulul V: Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA 1. Sa explice conceptul Persoane Care Traiesc cu SIDA 2. Sa analizeze cum HIV/SIDA are impact asupa vietii zilnice 3. Sa stie cum sa abordeze componentele ingrijirii integrate a persoanelor care traiesc cu SIDA 4. Sa fie constienti de impactul optiunilor de tratament 5. Sa cunoasca rolul grupurilor de suport pentru persoane care traiesc cu SIDA 6. Sa cunoasca drepturile persoanelor care traiesc cu SIDA Modulul VI: Modificari comportamentale si comunicare 1. Sa inteleaga nevoia de o abordare multidimensionala a HIV/SIDA 2. Sa poata relationa factorii de risc si vulnerabilitate cu interventiile 3. Sa cunoasca procesele din spatele schimbarii comportamentale 4. Sa poata folosi principiile de comunicare prin modificarea comportamentului 5. Sa poata dezvolta o participare activa 6. Sa fie constienti de punctele tari si provocarile a educatiei semenilor 2

Module de curs online

Modulul I Aspecte generale: biologia virusului HIV

3

Module de curs online

MODULUL I Aspecte generale: biologia virusului HIV OBIECTIV Sa cunoasca diferenta dintre HIV si SIDA TITLU Ce inseamna HIV si SIDA? CONTINUT Te-ai gindit vreodata ca ai trecut pe linga oameni bolnavi de SIDA sau purtatori de HIV? Sau poate ai stat linga o persoana bolnava de SIDA la cinema? Se poate intimpla ca unul din prietenii tai sau cineva din familie sa fie bolnav de SIDA... sau poate ai afla ca cineva cu care lucrezi ar fi infectat... Daca SIDA este boala incurabila cu care te poti infecta de la altii, ar trebui sa stii mai multa de spre ea pentru a te putea simti in siguranta. Mai mult, daca ai destule cunostinte despre HIV/SIDA, ai putea fi la rindul tau educator intre prieteni sau colegi. Uneori oameni cred ca HIV si SIDA sint aproape la fel. Sa incercam sa explica ce inseamna aceste abrevieri: HIV Human: poate afecta doar oamenii. Immunodeficiency: lipsa mecanismelor de protectie ca apara corpul impotriva infectarii cu germeni Virus: un tip de germen foarte mic Deci HIV inseamna: Virusul Uman care cauzeaza Imunodeficienta SIDA Acquired: virusul apare ca rezultat al unor comportamente particulare foarte specifice Immune: virusul ataca celulele albe din sistemul imunitar Deficiency: celulele albe devin fie prea slabite fie numarul lor este prea mic pentru a a lupta impotriva infectiei Syndrome: simptome sau boli cauzate de virus Deci SIDA inseamna: Sindromul Imuno Deficientei Dobindite HIV este factorul de boala ce cauzeaza evolutia SIDA. SIDA este boala, in timpul careia sistemul imunitar al corpului este distrus si devine atit de slab incit nu mai poate proteja corpul uman impotriva diferitelor infectii.

4

Module de curs online

REFERINTE

QUIZ

http://www.e-aids.ro/basic-dictionary.php http://en.wikipedia.org/wiki/Image:HIV-budding-Color.jpg http://video.yahoo.com/watch/622959 http://phil.cdc.gov/phil/details.asp - imaginile nr ID 10 000

SIDA este cauzata de: A. HIV, o bacterie B. HIV, un virus C. SIV, un virus

5

Module de curs online

MODULUL I Aspecte generale: biologia virusului HIV OBIECTIV Sa fie constient asupra extinderii epidemiei TITLU Ce informatii exista in legaturia cu SIDA in Europa si in lume? CONTINUT Peste 33 de milioane de oameni traiesc cu SIDA in LUME, 95% din ei in tarile putin dezvoltate. Cei mai multi infectati si bolnavi traiesc in Africa, si cel mai mare numar de infectii este in Asia in zilele noastre. In lume, 16 milioane de adulti au murit de SIDA. In Africa, in zilele de azi, SIDA este cea mai comuna cauza a mortii. In 2007, 2.5 milioane de persoane au fost infectate cu virusul HIV, si 2.1 milioane au murit din cauza SIDA. 22.5 milioane de persoane din africa sunt infectate cu HIV, iar in Asia 4.9 milioane. S-a manifestat si o crestere a numarului de infectari si in Europa de Est si Asia Centrala; conform unor date, numarul de noi infectari cu HIV a crescut cu 50% in fiecare an inca din 2004. In Ucraina si in Federatia Rusa 2% din populatia totala traiesc cu HIV. SIDA are efecte dramatice nu numai asupra sanatatii, dar si asupra statutului social si economiei. Se raspindeste in principal printre tinerii care sunt la virsta de a munci, si astfel regiunea devine mai saraca unde exista epidemia. Aparitia orfanilor este una dintre cele mai importante consecinte ale epidemiei de SIDA, deoarece 11 milioane de copii si-au pierdut parintii datorita acestei boli. In multe orase din Africa, orfanii incearca sa supravietuiasca pe strada, si incep sa ia calea drogurilor, prostitutiei sau a ilegalitatii in general. Numarul de bolnavi cu SIDA cauzeaza de asemenea costuri cu sanatatea publica din ce in ce mai mari. De exemplu, in Kenya, costul tratamentelor pentru persoanele bolnave de SIDA este 50% din intregul buget de sanatatea al tarii. Consecintele unei epidemii de SIDA pot avea o influenta foarte mare asupra evolutiei lumii in viitor, de aceea toate tarile pun in aplicare programe nationale si internationale de combatere a HIV/SIDA. In prezent nu exista tratament care sa vindece SIDA si nu exista vaccin care sa lupte impotriva virusului HIV. Dar SIDA este o boala pe care oamenii o pot evita. Cea mai de succes metoda de protectie este educatia care invata oamenii cum sa evite infectarea. In majoritatea tarilor exista programe nationale care controleaza SIDA si care coordoneaza toate activitatile care sunt facute de toate organizatiile care se implica in acest aspect. REFERINTE http://e-aids.ro/upload/learningmaterials/presentation%20AIDS%20_en.ppt http://www.e-aids.ro/basic-epidemiology.php http://www.euro.who.int/aids/surveillance/20051114_1

6

Module de curs online

QUIZ

http://www.eurohiv.org/reports/index_reports_eng.htm Citi oameni traiesc cu HIV/SIDA in lume? A. 4 milioane B. 33 milioane C. 18 milioane

7

Module de curs online

MODULUL I Aspecte generale: biologia virusului HIV OBIECTIV Sa inteleaga cum HIV afecteaza sistemul imunitar al corpului TITLU Cum ataca virusul HIV corpul omenesc? CONTINUT Sistemul imunitar este responsabil de a lupta impotriva bolilor de orice fel. Sistemul imunitar este compus din celule albe si anticorpi. Exista diverse tipuri de celule albe, unele dintre ele fiind limfocitele T4. Acestea sunt responsabile cu producerea de antiorpi. Anticorpii sunt responsabili de distrugerea celulelor straine din organsim, si de aceea sunt produsi de catre sistemul imunitar. Virusul HIV ataca si distruge limfocitele T4. Ca rezultat al actiunii virusului HIV asupra corpului uman, sistemul imunitar este distrus, nemaiputind proteja corpul uman impotriva bolilor. Sistemul imunitar este ca o armata ce protejeaza corpul omenesc. Cind corpul omenesc este atacat de factori patogeni, se lupta cu ei si ii respinge. Aceasta armata este de obicei puternica si poate respinge bolile cu succes. Citeodata medicamentele pot ajuta sistemul imunitar sa cistige lupta cu germenii. Dar HIV este un germen mai puternic decit sistemul nostru imunitar, deoarece poate distruge soldati ai acestei armate. Virusul HIV distruge limfocite T4 si elibereaza milioane de copii ale sale in singe. Noii virusi se ataseaza noilor limfocite T4 si astfel infectia se raspindeste. In consecinta, organismul pierde lupta cu infectia. Mai putini soldati – limfocite T4 – in armata noastra cauzeaza sistemului imunitar sa devina mai slab. O persoana cu un sistem imunitar sanatos are de la 800 la 1200 limfocite T4 per mm3, dar o persoana bolnava de SIDA are doar in jur de 200 de limfocite T4 per mm3 de singe. Pe masura ce numarul de limfocite T4 este redus, abilitatea organsimului de a lupta este redusa si ea, iar ca rezultat, SIDA progreseaza in corpul bolnav. Diferiti factori patogeni (bacterii, fungi, virusi) se infiltreaza in corpul uman si au sanse mai mari de a infecta corpul. Spunem ca cineva are SIDA atunci cind sistemul imunitar devine atit de slab incit nu mai poate lupta cu factorii patogeni. Virusul cauzeaza distrugerea corpului datorita diverselor boli (micoze, pneumonii, meningita, tuberculoza, diaree, cancer), care in final duc la moarte. HIV este foarte variabil. Aceasta ii permite sa scape de mecanismele sistemului imunitar. Aceasta este si cauza dificultatii in a crea un tratament de succes si lucrul asupra unui vaccin care sa ne protejeze de infectie. REFERINTE

8

Module de curs online

QUIZ

http://www.e-aids.ro/basic-human.php http://www.e-aids.ro/basic-virus.php http://e-aids.ro/upload/learningmaterials/presentation%20AIDS%20_en.ppt http://www.youtube.com/watch?v=FErrWXDRD7o&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=f6YrkmJn4Wk&NR=1 http://www.medantic.com/demo/hiv_def.html Protejarea corpului impotriva bolilor este sarcina sistemului imunitar; una dintre componentele acestuia este: A. globulele rosii B. enzimele C. limfocitele T4

9

Module de curs online

MODULUL I Aspecte generale: biologia virusului HIV OBIECTIV Sa cunoasca stadiile bolii TITLU Stadiile de evolutie ale SIDA CONTINUT Majoritatea persoanelor infectate cu HIV nu prezinta simptome ale bolii. Pot parea sanatoase deoarece nu stiu ca au fost infectati cu HIV. Totusi, pina la urma se vor imbolnavi cu SIDA, cei mai multi la citiva ani de la infectare. Doctori au pregatit o lista cu 87 de simptome ale HIV/SIDA. Avem aici pe cele mai importante: Faza timpurie a HIV, la aproximativ 2 saptamini de la infectare:  Lipsa simptomelor  Simptome de gripa  Febra  Dureri de cap  Oboseala  Inflamarea nodurilor limfatice Faza de latenta a HIV, care poate tine dura pina la citiva ani de la infectare:  Lipsa simptomelor  Inflamarea nodurilor limfatice Faza timpurie cu simptome ale SIDA  Oboseala, lipsa de energie  Pierdere in greutate  Temperatura ridicata, lipsa de energie  Infectii cronice ale cavitatii orale sai ale vaginului  Iritatii cronice SIDA cu toate simptomele  Tuse  Probleme de memorie, oboseala, extenuare  Diaree cronica  Febra  Senzatii de voma  Boli de piele  Pneumonie, tuberculoza  Sarcomul Kaposi  Cancer

10

Module de curs online

REFERINTE

QUIZ

http://www.e-aids.ro/basic-development.php# http://e-aids.ro/upload/learningmaterials/presentation%20AIDS%20_en.ppt http://www.aids-images.ch/images/g6 Faza latenta a HIV, care poate dura de la citeva luni la zece ani de la data infectarii, are simptomele: A. Lipsa simptomelor, noduri limfatice umflate B. Boli de piele, pneumonie, tuberculoza C. Gripa, febra, migrene

11

Module de curs online

MODULUL I Aspecte generale: biologia virusului HIV OBIECTIV Sa poata descrie modurile de transmitere a HIV TITLU Cum se raspindeste virusul HIV? CONTINUT Oricine poate fi infectat cu HIV, indiferent de virsta, slujba sau status social. Totusi, cind avem cunostintele necesare si luam in considerare anumite reguli, ne putem proteja. Pentru a putea evita infectarea si pentru a reduce raspindirea virusului, este util sa cunoastem modul de raspindire. Virusul HIV exista in anumite lichide ale corpului persoanei infectate: transpiratie, lacrimi, singe, lapte de la sin, urina si lichid vaginal. Dar concentratia de virus in aceste lichide difera, si din aceasta cauza doar unele dintre ele ne pot infecta. O concentratie ridicata de HIV se gaseste in: singe, sperma, lapte de la sin, lichid vaginal, si doar prin intermediul acestora ne putem infecta. O concentratie scazuta de virus se gaseste in: saliva, lacrimi, urina, nu suficienta pentru a ne infecta. Pentru a fi infectat cu HIV, singele, sperma, laptele de la sin sau lichidul vaginal al persoanei infectate trebuie sa vina in contact cu singele persoanei sanatoase. Aceasta se poate intimpla in 3 moduri:  sex cu o persoana infectata, fara a lua masuri de precautie, prin sperma sau lichid vaginal infectat  injectarea cu singe infectat  in timpul sarcinii sau nasterii, sau prin alaptarea la sina copilului de catre mama infectata Riscul a fost estimat pentru toate contactele posibile. De exemplu, stringerea miinii sau atingerea persoanei infectate nu sunt situatii riscante, insa folosirea unei seringi comune este o situatie foarte riscanta de a fi infectati cu HIV, deoarece singele infectat poate fi injectat direct in sistemul sangvin. De asemenea, sexul anal este o situatie riscanta, pentru ca pot aparea leziuni ale anusului si sperma infectata poate patrunde in singe. Similar si pentru sexul traditional. Contrar multor alte boli, HIV nu poate fi transmis prin contactul normal intre oameni, prin imbracaminte, aer sau muscaturi de insecte. REFERINTE http://www.e-aids.ro/basic-virus.php http://www.e-aids.ro/basic-ways.php http://e-aids.ro/upload/learningmaterials/presentation%20AIDS%20_en.ppt

12

Module de curs online

QUIZ

http://www.medantic.com/demo/hiv_def.html Lichidele corpului care pot infecta cu HIV prin contactul cu ele: A. singe, sperma, secretii vaginale B. saliva, lacrimi, transpiratie C. lacrimi, singe, transpiratie

13

Module de curs online

MODULUL I Aspecte generale: biologia virusului HIV OBIECTIV Sa cunoasca factorii ce maresc riscul de infectare TITLU Factorii de risc ai transmiterii HIV CONTINUT Poti fi infectat cu HIV prin sex, folosirea comuna a acelor sau prin alaptare de catre o mama infectata. Cea mai comuna metoda de infectare este sexul. Totusi, nu orice act sexual are acelasi risk de infectare. Ce mareste riscul de infectare in timpul actului sexual?        

rolul unui partener inactiv – la fel pentru barbat si femeie un act sexual cu o persoana care isi injecteaza droguri in vena un act sexual cu multi parteneri (mai multi pe an) un act sexual cu un partener care are alti parteneri in afara de tine folosirea in comun a unui vibrator sau a altui dispozitiv de acest gen un act sexual vaginal fara prezervativ sau remediu anti-sperma un act sexual oral (felatie) pentru femei – cind barbatul nu are pus prezervativul sau nu-si controleaza ejacularea un act sexual oral (cunnilingus) – pentru barbat sau femeie in timpulmenstruatiei

Sperma, ca si lichidul vaginal, contine virus HIV daca provine de la o persoana infectata. Pentru a infecta o persoana, virusul HIV trebuie sa ajunga in sistemul sanguin al persoanei sanatoase. De exemplu, in timpul unui act sexual vaginal, ca rezultat al frecarii, adesea apar mici leziuni ale membranei mucoase a vaginului, care duc la infectare. Pentru barbat, infectarea poate fi rezultatul unei mici leziuni pe penis. Ca rezultat al unui alt fel de act sexual, HIV poate fi transmis prin leziuni ale mucoasei anale sau ale cavitatii orale. Aceste acte sexuale mentionate sunt cele mai periculoase deoarece dau ocazia ca sistemul sangvin al persoanei sanatoase sa intre in contact cu singe, lichid vaginal sau sperma infectate cu HIV, provenite de la o persoana purtatoare. REFERINTE http://video.google.pl/videoplay?docid=6363805495568451679&q=aids+animation& ei=hGJlSIHPJYPijAKH6ZXYCg&hl=pl 14

QUIZ

Module de curs online

Puteti fi infectat prin: A. Stringerea miini unei persoane infectate B. Sex cu o persoana infectata, fara a folosi prezervativul C. Folosirea acelorasi vase si tacimuri

15

Module de curs online

FISA DE LUCRU MODULUL I Aspecte generale: biologia virusului HIV CONTINUT 1. Dati intreaga denumire a termenilor HIV si SIDA: HIV................................................................................................................................. SIDA.............................................................................................................................. 2. Enumerati trei efecte sociale ale raspindirii HIV/SIDA in lume: ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 3. Pe baza informatiilor disponibile pe www.eurohiv.org, completati cu numele a cate trei tari europene care au numerele de persoane infectate corespunzator tabelului. Cazuri per milion Tari Europene (3)

to 20

20-99

100-199

Over 200

.......................... ......................... .........................

4. Completati textul: Sistemul imunitar al corpului omenesc este constituit din componente ale singelui numnite............................. ............... Un tip de celule albe il constituie ........................................ Daca virusul HIV vine in contact cu corpul omenesc, el distruge limfocitele T4. Drept consecinta, corpul omenesc nu mai poate............................................................................................. …………………………………………………………………………………….............. 5. Un prieten de-al tau are urmatoarele simptome de gripa: febra, migrene, noduri limfatice imflamate si se simte obosit. Banuiesti ca e infectat cu HIV. Ce intrabari ii poti pune pentru a confirma sau infirma aceasta banuiala? ……………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………..

16

Module de curs online

6. Dupa conversatie, prietenul ti-a confirmat banuiala. Consideri ca ar trebui sa faca testul, insa el nu vrea. Scrie citeva argumente pe care le-ai folosi pentru a-l convinge sa faca testul: ………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………..

17

Module de curs online

Modulul II Simptomele si prevenirea SIDA

18

Module de curs online

MODULUL II Simptomele si prevenirea SIDA OBIECTIV Sa descrie simptomele comune si semnele HIV/SIDA TITLU Sa descrie simptomele comune si semnele HIV/SIDA CONTINUT Simptomele SIDA sint in principal rezultatul unor conditii care in mod normal nu se intrunesc in sistemul imunitar al oamenilor sanatosi. Majoritatea acestor conditii sint infectii cauzate de bacterii, virusi, fungi si paraziti care sint controlati in mod normal de elemente ale sistemului imunitar pe care HIV le afecteaza. Infectiile oportunieste sint comune la persoanele cu SIDA> HIV afecteaza aproape fiecare sistem al corpului uman. Persoanele ce sufera de SIDA prezinta, de asemenea, si un risc ridicat de a contracta diferite tipuri de cancer, cum ar fi sarcomul Kaposi, cancer cervical sau cancer al sistemului imunitar, cunoscut sub numele de limfoma. In plus, persoanele cu SIDA prezinta adesea simptome sistemice de infectie, cum ar fi febra si transpiratie (in special noaptea), glande inflamate, friguri, extenuare sau pierdere in greutate. Dupa ce diagnosticarea cu SIDA este facuta, perioada medie de supravietuire cu terapie antiretrovirala (incepind cu 2005) este estimata la mai mult de 5 ani, dar deoarece noi tratamente continua sa fie dezvoltate si deoarece HIV continua sa isi dezvolte rezistenta la tratamente, estimarile perioadei de supravietuire vor continua sa se schimbe. Fara terapie antiretrovirala, in mod normal, moartea survine intr-un an. Majoritatea pacientilor mor din cauza infectiilor oportuniste sau bolilor asociate cu distrugerea efectiva a sistemului imunitar. Rata cu care progresul bolii clinice variaza la scara mare intre indivizi s-a dovedit a fi afectata de multi factori cum ar fi susceptibilitatea gazdei si ingrijirea medicala a functiei imunitare impotriva co-infectiilor, precum si factori relativi de tulpina virala. Infectiile oportuniste specifice pe care pacientii cu SIDA le dezvolta depind partial de prevalenta acestor infectii in zona geografica in care pacientul traieste. Boli pulmonare majore

19

Module de curs online 



Pneumonia Pneumocystis (original cunoscuta ca pneumonia Pneumocystis carinii, si inca abreviata ca PCP, care acum vine de la Pneumonia Pneumocystis) este relativ rara la oamenii sanatosi, imunocompetenti, dar des intilnita in rindul indivizilor infectati cu HIV. Este cauzata de Pneumocystis jirovecii. Inainte de aparitia diagnosticari eficiente, tratamentului si profilaxiei de rutina in tarile vestice, a fost o cauza comuna de moarte Rdiografie unei imediata. In tarile in curs de dezvoltare, inca este una dintre pneumonii cuzate de primele indicatii are infectarii cu SIDA a indivizilor netestati Pneumocystis Tuberculoza (TBC) este unica intre infectiile asociate cu HIV jirovecii deoarece este transmisibila catre persoanele imunocompetente si pe cale respiratorie; este usor tratata odata identificata; poate aparea in stadiile timpurii ale SIDA; poate fi prevenita prin tratament medicamentos. Totusi, rezistenta fata de medicamente este o problema potentiala serioasa. Chiar daca incidenta sa a scazut datorita folosirii terapiei direct observate si alte alte practici imbunatatite in tarile vestice, acesta nu este cazul in tarile in curs de dezvoltare, unde HIV este foarte des intilnit. In stadiile initiale, TBC se prezinta in mod tipic ca o boala de plamini. In infectiile avansate, TBC adesea se prezinta atipic ca o boala extrapulmonara (sistemica). Simptomele sint de obicei constitutionale si nu sint localizate asupra unei zone particluare, adesea afectind maduva oaselor, oasele, tractele urinare si gastrointestinale, ficatul, nodurile limfatice regionale si sistemul nervos central.

Boli gastro-intestinale majore  Esofagita este o inflamare a portiunii inferioare a esofagului. Lapersoanele bolnave de SIDA, aceasta apare datorita infectiilor cu fungi (candidiasis) sau cu virusi (herpes simplex-1 sau cytomegalovirus). In cazuri mai rare, poate aparea datorita micobacteriilor.  Diarea cronica inexplicabila in infectia cu HIV se datoreaza multor cauze comune posibile, incluzind infectii bacteriene (Salmonella, Shigella, Listeria, Campylobacter, ori Escherichia coli) sau parazitice, precum si unor infectii oportuniste rare cum ar fi criptosporidioza, microsporidioza, complexul Mycobacterium avium si cytomegalovirus (CMV) colitis. In unele cazuri, diareea poate aparea ca efect secundar al unor medicamente utilizate in tratamentul HIV, sau poate pur si simplu sa insoteasca infectia cu HIV, in special in timpul etapelor initiale. Poate, de asemenea, sa fie un efect secundar al antibioticelor folosite in tratarea cauzelor bacteriologice ale diareei (comune pentru Clostridium difficile). In stadiile terminale ale infectiiei cu HIV, diareea pare sa fie o reflectare a schimbarilor in modul in care tractul intestinal absoarbe nutrimentele, si poate fi o componenta importanta a extenuarii resimtita de bolnavi. Boli neurologice majore  Toxoplasmoza este o boala cazata de un parazit unicelulalr numit Toxoplasma gondii; de obicei infecteaza creierul, cauzind encefalita toxoplasmatica, dar poate infecta si cauza boli de ochi sau plamini.  Leucoencefalopatia progresiva multifocala este o boala ce distruge gradual invelisul mielin al axonilor celulelor nervoase, impiedicind astfel transmiterea impulsurilor nervoase. Este cauzata de virusul numit JC, care apare la 70% din

20

Module de curs online





populatie in forma latenta, cauzind boala doar acolo unde sistemul imunitar este semnificativ slabit, cum este cazul pacientilor cu SIDA. Progreseaza rapid, in mod normal cauzind moartea la citeva luni dupa diagnosticare. Dementa asociata cu SIDA este o encefalopatie metabolica indusa de infectarea cu HIV si alimentata de activarea imuna a macrofagilor si microgliilor infectate cu HIV din creier, care secreta neurotoxine de originea atiti in gazda cit si in virus. Dificultatile neurologice specifice se manifesta prin anormalitati ce apar dupa citiva ani de la infectarea cu HIV. Meningita criptococica este o infectie a meninxului (membrana ce acopera creierul si maduva spinarii) cu fungi Cryptococcus neoformans. Poate cauza febra puternica, migrene, oboseala, ameteala si senzatii de voma. Pacientii pot siferi de crize si confuzei; lasata netratata, poate fi letala.

Principalele boli asociate cu HIV Pacientii care sint infectati cu HIV prezinta o slabiciune substantial mai mare pentru cancerul malign. Aceasta este se datoreaza in principal co-infectiei cu un virus de ADN oncogenic, in special virusul Epstein-Barr (EBV), sarcomul Kaposi, virusul herpes asociat (KSHV) si virusul uman papilloma (HPV). Urmatoarele confera un diagnostic al SIDA cind apar la o persoana infectata cu HIV:  Sarcomul Kaposi's este cea mai comuna tumora intilnita la pacientii infectati cu HIV. Aparitia acesteia la tinerii homosexuali in 1981 a fost unul dintre primele semnale ale epidemiei de SIDA. Cauzata de virusul gammaherpes si numita sarcomul Kaposi, adesea apare ca noduli purpurii pe piele, dar poate afecta si alte organe, in special gura, tractul gastrointestinal sau plaminii.  Limfoamele celulare de grad inalt B, cum ar fi limfomul lui Burkitt, afecteaza in principal sistemul nervos central.  Cancerul cervical la femeile infectate cu HIV este considerat ca defineste SIDA. Este cauzat de virusul papilloma. Pe linga tumorile definitorii de SIDA enumerate mai sus, pacientii infectati cu HIV se prezinta un rist ridicat de a dezvolta si alte tipuri de tumori, cum ar fi boala lui Hodgkin's disease si carcinoame anale si rectale. Totusi, incidenta multor tumori comune, cum ar fi cancerul la sin sau la colon, nu este mai ridicata la pacientii infectati cu HIV. In zolenel in care HAART este folosit extensiv in tratarea SIDA, incidenta multor boli cauzate de SIDA a scazut, dar in acelasi timp cancerul in general a devenit cea mai comuna cauza a mortii in rindul pacientilor cu HIV> Alte infectii oportuniste Pacientii bolnavi de SIDA contracteaza adesea infectii oportuniste care prezinta simptome nespecifice, in special febre de grad scazut sau pierderi in greutate. Aceste includ infectarea cu Mycobacterium avium-intracellulare si cu citomegalovirusi (CMV). CMV cauzeaza colita, iar CMV retinitis poate duce la orbire. Penicilioza datrata Penicillium marneffei este acum a treia infectie oportunista (dupa tuberculoza extrapulmonara si criptococoza) intilnita la indivizii seropozitivi din zona endemica a Asiei de sud-est.

21

Module de curs online

REFERINTE

QUIZ

1. Holmes CB, Losina E, Walensky RP, Yazdanpanah Y, Freedberg KA (2003). "Review of human immunodeficiency virus type 1-related opportunistic infections in sub-Saharan Africa". Clin. Infect. Dis. 36 (5): 656–662. PMID 12594648. 2. Guss DA (1994). "The acquired immune deficiency syndrome: an overview for the emergency physician, Part 1". J. Emerg. Med. 12 (3): 375–384. PMID 8040596. 3. Guss DA (1994). "The acquired immune deficiency syndrome: an overview for the emergency physician, Part 2". J. Emerg. Med. 12 (4): 491–497. PMID 7963396. 4. Feldman C (2005). "Pneumonia associated with HIV infection". Curr. Opin. Infect. Dis. 18 (2): 165–170. PMID 15735422. 5. Decker CF, Lazarus A (2000). "Tuberculosis and HIV infection. How to safely treat both disorders concurrently". Postgrad Med. 108 (2): 57–60, 65–68. PMID 10951746. 6. Zaidi SA, Cervia JS (2002). "Diagnosis and management of infectious esophagitis associated with human immunodeficiency virus infection". J. Int. Assoc. Physicians AIDS Care (Chic Ill) 1 (2): 53–62. PMID 12942677. 7. Guerrant RL, Hughes JM, Lima NL, Crane J (1990). "Diarrhea in developed and developing countries: magnitude, special settings, and etiologies". Rev. Infect. Dis. 12 (Suppl 1): S41–S50. PMID 2406855. 8. Luft BJ, Chua A (2000). "Central Nervous System Toxoplasmosis in HIV Pathogenesis, Diagnosis, and Therapy". Curr. Infect. Dis. Rep. 2 (4): 358–362. PMID 11095878. 9. Sadler M, Nelson MR (1997). "Progressive multifocal leukoencephalopathy in HIV". Int. J. STD AIDS 8 (6): 351–357. PMID 9179644. 10. Gray F, Adle-Biassette H, Chrétien F, Lorin de la Grandmaison G, Force G, Keohane C (2001). "Neuropathology and neurodegeneration in human immunodeficiency virus infection. Pathogenesis of HIV-induced lesions of the brain, correlations with HIV-associated disorders and modifications according to treatments". Clin. Neuropathol. 20 (4): 146–155. PMID 11495003. Care sint principalele boli pulmonare in conexiune cu SIDA? A. Toxoplasmoza, leucoencefalopatia multifocala progresiva, asociata cu HIV si meningita criptococica B. Sarcomul Kaposi, esofagita si diareea cronica inexplicabila C. Pneumonia pneumocistica si tuberculoza

22

Module de curs online

MODULUL II Simptomele si prevenirea SIDA OBIECTIV Sa cunoasca procesul de testare pentru HIV si avantajele sale TITLU Sa cunoasca procesul de testare pentru HIV si avantajele sale CONTINUT Este foarte important sa faci testul HIV daca suspectezi ca ai boala. Testul pentru HIV ajuta persoana bolnava sa-si afle boala, si, astfel, sa ia masuri de precautie pentru sine si pentru ceilalti. Sint trei tipuri principale de teste pentru HIV: Primul tip de test este testul de anticorpi Acest test arata daca o persoana a fost infectata cu HIV, virusul ce cauzeaza SIDA. Testele de anticorpi se mai numesc si teste ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent Assay). Al doilea test este testul pentru antigene Antigenele sunt substante ce se afla pe corpuri straine sau germeni ce declanseaza productia de anticorpi in corp. Antigenul HIV ce provoaca cel mai adesea raspunsul cu anticorpi este proteina P24. In stadiile initiale ale infectiei, P24 este produs in exces si poate fi detectat in singe printr-un test comercial (chiar daca pe masura ce HIV se stabileste mai puternic in corp va scadea la nivele greu de detectat). Testul pentru antigenul P24 este uneori folosit pentru a verifica singele donat, dar poate fi folosit si pentru testarea prezentei HIV in singele persoanelor, deoarece poate detecta HIV mai devreme decit testele standard de anticorpi. Cele mai moderne teste HIV combina testele de P24 si alte teste pentru antigene cu metode standard de identificare a anticorpilor pentru a permite o detectare a HIV mai precisa si timpurie. Al treilea tip de test este testul PCR (testul de Reactie de Polimerizare in Lant). Intregul proces de extragere a materialului genetic si testarea sa cu un test PCR se numeste si Testare cu Amplificare Acidului Nucleic (NAT). Testele PCR detecteaza materialul genetic al insusi virusului HIV, si poate identifica HIV in singe la doar 2 sau 3 saptamini de la infectare. Testele PCR vin in doua forme: test PCR de ADN si test PCR de ARN. Copiii nascuti de catre mame seropozitive sint adesea testati folosind PCR de ADN, deoarece acestia pastreaza anticorpii mamei timp de citeva luni dupa nastere, testul de anticorpi fiind imprecis in aceasta perioada. Singele donat in majoritatea tarilor dezvoltate este testat impotriva HIV folosind teste PCR de ARN, care poate produce rezultate pozitive la citeva zile inaintea tetului de ADN. Cind o persoana deja stie ca este infectata cu HIV, poate face un test de incarcatura virala pentrua detecta

23

Module de curs online

materialul genetic al HIV si pentru a estima nivelul de virus prezent in singe. Aceasta se poate face prin teste PCR fie de ADN, fie de ARN. Testele PCR nu sint adesea folosite pentru testarea adultilor pentru HIV, pentru ca sint foarte scumpe si mai complicat de a fi administrate decit testul standard de anticorpi sau testul de P24. Totusi, ele pot fi facute in circumstante speciala, sau de catre clinici private ai caror clienti isi permit cheltuielile. Testul standard Testul standard de HIV cauta anticorpi in singele persoanei testate. Cind HIV (care este un virus) intra in corpul unei persoane, anumite proteine sint produse. Acestea se numesc anticorpi. Anticorpii sint raspunsul corpului la o infectie. Asadar, cind o persoana are anticorpi pentru HIV in singe, inseamna ca au fost infectati cu HIV. Sint doar doua exceptii de la aceasta regula. In primul rind, bebelusii nascuti de catre mame seropozitive pastreaza anticorpii mamei pina la 18 luni de la nastere, ceea ce inseamna ca pot avea rezultate pozitive la testul de anticorpi, chiar daca ei sint de fapt nu sint infectati. Din aceasta cauza, bebelusii nascuti de catre mame infectate au parte de un test PCR dupa nastere. In al doilea rind, unele persoane care au luat parte la incercarile de vaccin anti-HIV pot avea anticorpi pentru HIV in singe, chiar daca nu sint infectati cu virusul Majoritatea oamenilor dezvolta anticorpi pentru HIV detectabil la 6-12 saptamini de la infectare. In cazuri foarte rare, poate dura pina la 6 luni. Este foarte improbabil ca cineva sa dezvolte anticorpi dupa mai mult de 6 luni de la infectare Testarea mai devreme de 3 luni poate avea un rezultat neclar, pentru ca persoana infectata este posibil sa nu fi dezvoltata inca anticorpi pentru HIV. Perioada de la infectare si dezvoltarea anticorpilor se numeste perioada de fereastra. In timpul acestei perioade persoanele infectate cu HIV nu vor avea inca anticorpi in singe pentru a fi detectate de un test HIV. Totusi, persoana poate avea deja nivele inalte de HIV in singe, lichide sexuale sau lapte de sin. Cineva poate transmite HIV altei persoane in timpul perioadei de fereastra chiar daca nu au iesit pozitive la un test de anticorpi. Asa ca cel mai bine este as asteptati cel putin 3 luni dupa ultima data cind ati fost supusi la risc inainte de a face testul, si sa te abtii de la sex neprotejat sau injectare de droguri cu ace comune pina la test. Unele centre de testare pot recomanda retestarea dupa 6 luni daca se considera ca esti supus unui risc ridica de infectare. Este la fel de important sa nu te expui altor riscuri de infectare cu HIV in timpul perioadei de fereastra. Testul este precis doar daca nu sint alte expuneri intre momentul presupusei expuneri la virus si momentul testarii. Un test negativ la 3 luni va insemna aproape intotdeauna ca persoana nu este infectata cu HIV. Daca testul unui individ este din nou negativ si la 6 luni, si nu a fost expus intre timp, inseamna ca nu au HIV, si deci nu se vor imbolnavi de SIDA. Singura cale de a sti cu siguranta ca esti infectat cu HIV este aceea de a face un test pentru anticorpi. Iste imposibil de spus doar dupa simptome (de orice fel). Care sint motivele pentru care trebuie facut testul HIV? Multi oameni nu sint constienti ca au fost infectati cu HIV. Mai putin de 1% din populatia urbana activa sexual din Africa a fost testata, iar aceasta proportie este chiar mai mica pentru populatiile rurale. Mai mult, doar 0.5% dintre femeile insarcinate ce frecventeaza institutiile sanitare urbane sint consiliate, testate sau primesc rezultatele.

24

Module de curs online

Perioada de fereastra variaza, si poate lua pina la 3-6 luni ca rezultatul sa fie concludente. Multi oameni care fac testul HIV se ingrijoreaza prea mult uneori. Primirea unui rezultat negativ poate fi foarte eliberatoare. Insa daca rezultatul este pozitiv, multe lucruri pot fi facute pentru a te ajuta sa accepti rezultatul pozitiv si sa iti ingrijesti sanatatea. Daca testul e pozitiv, atunci:  Un doctor iti poate supraveghea starea de sanatate. Multi oameni seropozitivi ramin sanatosi pentru mai multi ani. Dar daca te imbolnavesti, exista medicamente numite antiretrovirale care ajuta la incetinirea multiplicarii virusului si la mentinerea sistemului tau imunitar. Poti, de asemenea, primi medicamente pentru prevenirea si combaterea unora dintre bolile ce apara frecvent la persoanele bolnave de SIDA. Uneori ai posibilitatea de a accesa medicamente sau tratamente experimentale.  Daca te imbolnavesti, doctorii iti vor lua simptomele mult mai in serios daca stiu ca este seropozitiv.  Daca stii ca esti seropozitiv, poti lua masuri de a-i proteja pe ceilalti. De exemplu, vei practica sex protejat si iti vei informa fostii partneri sexuali.  Faptul ca stii ca esti infectat cu HIV iti poate afecta deciziile viitoare si planurile, de exemplu intemeierea unei familii. REFERINTE

QUIZ

11. Kumaranayake L, Watts C (2001). "Resource allocation and priority setting of HIV/AIDS interventions: addressing the generalized epidemic in sub-Saharan Africa". J. Int. Dev. 13 (4): 451–466. doi:10.1002/jid.798. Care este testul standarad pentru SIDA? A. Testul cu anticorpi B. Testul cu antigene C. Testul cu reactia in lant a polimerazei

25

Module de curs online

MODULUL II Simptomele si prevenirea SIDA OBIECTIV Sa inteleaga procesul de consiliere TITLU Sa inteleaga procesul de consiliere CONTINUT Este foarte important sa intelegem ce inseamna consilierea. Consilierea poate ajuta persoanele infectate sa lupte cu boala in viata de zi cu zi. Ce este consilierea Consilierea inseamna ca trebuie:  sa vorbim cu persoanele bolnave, sa le oferim suport emotional  sa stabilim o buna relatie cu ele, sa fim sinceri si intelegatori  sa ajutam sa furnizarea informatiilor corecte si sa ii ajutam la luarea deciziilor  sa ii ajutam sa isi spuna povestile  sa ii ajutam sa-si mentina o atitudine pozitiva fata de viata Ce nu este consilierea Consilierea nu ineamna ca trebuie:  sa luam decizii in locul persoanelor interesate  sa dam sfaturi  sa judecam sau sa interogam  sa ne impunem convingerile fata de persoana respectiva Ce poate face consilierea Prin consiliere, putem ajuta oamenii cind:  sint ingrijorati ca sint infectati cu HIV sau ca au prieteni sau membri ai familiei infectati  au boala si trebuie sa gaseasca solutiile corecte pentru a-si prelungi viata Tehnici de consiliere Tehnicile de cosniliere care pot fi folosite pentru persoane infectate de HIV sint urmatoarele:  Stabiliera unei relatii cu persoana  Ascultarea activa (altfel, persoana nu va crede in tine)  Pune intrebari simple (aceasta poate ajuta persoana sa descrie mai bine ce trebuie sa spuna)  Creeaza empatie cu persoana (aceasta va ajuta persoana sa creada ca ii intelelgi problemele)  Fa un rezumat a ceea ce a spus (pentrua clarifica conceptele)

26

Module de curs online

 

Organizeaza un joc de roluri activ (pentru a vedea ce ar trebui sa faca persoana intr-o situatie particulara) Exploreaza alte cai de a sustine persoana

Tipuri de consiliere pe probleme de SIDA Consilierea poate fi: a. preventiva (folosita pentru a furniza informatiile corecte despre SIDA si riscurile sale, pentru a informa despre caile de infectare si si modalitatile de reducere a riscului, pentru a vorbi despre test) b. pre-test (folosita pentru a explora motivul de a face testul, pentrua furniza informatii exacte despre test, pentru a pregati persoana pentru test) c. post-test (este importanta atit in cazul unui rezultat pozitiv cit si in cazul unui rezultat negativ) d. de suport (folosita pentru a oferi suport fizic si emotional persoanelor care traiesc cu SIDA sau famiilor si prietenilor acestora) e. de criza (folosita pentru persoanele in criza, in stare de soc sau in situatii dificile cauzate de probleme legate de SIDA si HIV) REFERINTE

QUIZ

12. Basic ADIS Counselling Guidelines – HIV Counselling Series n.6 – by Canadian International Development Agency. Cind este importanta consilierea de dupa test? A. Doar daca esti infectat cu SIDA B. Doar daca nu esti infectat cu SIDA C. In ambele cazuri

27

Module de curs online

MODULUL II Simptomele si prevenirea SIDA OBIECTIV Sa cunoasca comportamentele sigure si pe cele riscante TITLU Sa cunoasca comportamentele sigure si pe cele riscante CONTINUT Principalele trei cai de transmitere a HIV sint:  contactul sexual  expunerea la lichide ale corpului sau tesuturi infectate  expunerea copilului la mama sau a fetusului in perioada prenatala Este posibil sa existe HIV in saliva, lacrimile si urina indivizilor infectati, insa nu sint cazuri inregistrate de infectare prin aceste secretii, si riscul de infectare este neglijabil. Contactul sexual Majoritatea infectiilor cu HIV sint dobindite prin relatiile sexuale neprotejate intre parteneri, dintre care unul are HIV. Modul principal de infectare cu HIV la nivel mondial este prin contact sexual intre membri de sexe opuse. In timpul unui act sexual, doar prezervativele pentru barbat sau femeie pot reduce sansele de infectare cu SIDA sau alte BTS (Boli cu Transmitere Sexuala) si sansele ca femeia sa ramina insarcinata. Dovezile de pina acum indica faptul ca folosirea prezervativul tipic reduce riscul transmiterii HIV la heterosexuali cu aproximativ 80%, chiar daca beneficile ar fi mai mari daca prezervativele ar fi folosite corect cu fiecare ocazie. Prezervativul din latex pentru barbat, daca este folosit corect fara lubrifianti pe baza de ulei, este tehnologia cea mai eficienta de a reduce transmiterea pe cale sexuala a HIV sau a altor infectii transmisibile sexual. Producatorii recomanda ca lubrifiantii pe baza de ulei, cum ar fi vaselina, untul sau untura sa nu fie folositi cu prezervative din latex, deoarece acestea dizolva latexul, producind pori in membrana prezervativului. Daca este neaparat necesar, producatorii recomanda folosirea de lubrifianti pe baza de apa. Lubrifiantii pe baza de ulei pot fi folositi totusi cu prezervative din poliuretan. Prezervativul pentru femei este o alternativa la prezervativul pentru barbati si este facut din poliuretan, ceea ce permite sa fie folosit in prezenta lubrifiantilor pe baza de ulei. Acesta este mai mare decit cel pentru barbati, are o deschizatura rotunda intarita si este conceput pentru a fi introdus in vagin. Prezervativul pentru femei are un inel interior, care il fixeaza in interiorul vaginului – introducerea sa necesitind stringerea inelului. Totusi, in prezent, disponibilitatea prezervativelor pentru femei este foarte scazuta iar pretul ramine destul de ridicat pentru multe femei. Studiile preliminare sugereaza ca, acolo unde prezervativele pentru femei sint disponibile,

28

Module de curs online

numarul de acte sexuale protejate creste in general, facind din acestea o importanta strategie de prevenire a SIDA. Studii asura cuplurilor unde unul din parteneri este infectat arata ca, datorita folosirii sustinute a prezervativului, ratele de infectare cu HIV pentru partenerul neinfectat sint sub 1% pe an. Strategiile de prevenire sint bine cunoscute in tarile dezvoltate, totusi, studii epidemiologice si comportamentale recente arata ca o minoritate substantiala de tineri din Europa si America de Nord continua sa se angajeze in practici cu risc ridicat, si, in ciuda cunostintelor despre HIV/SIDA, tinerii subestimeaza riscul da e a fi infectati cu HIV. Incercarile de control aleatoriu au aratat ca circumcizia la barbati scade riscul de infectare cu HIV la barbatii heterosexuale cu pina la 60%. Se asteapta ca aceasta procedura sa fie promovata activ in multe dintre tarile afectate de HIV, chiar daca aceasta presupune confruntarea cu un numar de aspecte practica, culturale si atitudinale. Unii experti se tem o perceptie scazuta asupra vulnerabilitatii barbatilor circumcisi poate duce la mai multe comportamente sexuale riscante, astfel anulindusi efectele preventive. Expunerea la lichide ale corpului infectat Lucratorii din domeniul sanitar pot reduce expunerea la HIV utilizind masuri de precautie pentru a reduce riscul de expunere le singe contaminat. Aceste precautii includ bariere cum ar fi manusi, masti, ochelari sau geamuri de protectie, halate sau sorturi ce previn expunerea pielii sau membranelor mucoase la patogeni purtati in singe. Spalarea frecventa si atenta a pielii imediat dupa ce a fost contaminata cu singe sau alte lichide organice poate reduce riscul de infectare. In sfirsit, obiectele ascutite cum ar fi ace, bisturie sau sticla sunt aruncate cu grija, pentru a preveni accidente de intepaturi sau taieturi cu instrumente contaminate. Din moment ce consumul de droguri intravenoase este un factor important in transmiterea HIV in tarile dezvoltate, strategii de reducere a acestui risc, cum ar fi programe de inlocuire a acelor folosite, sint folosite in incercarea de a reduce infectiile cauzate de cosnumul de droguri. Transmiterea de la mama la copil Recomandarile curente spun ca atunci cind hranirea cu substituenti este acceptabila, fezabila, sustenabila si sigura, mamele infectate cu HIV trebuie sa evite alaptarea pruncului. Totusi, daca acesta nu este cazul, alaptarea exclusiva este recomandata doar in primele luni de viata, si intrerupta cit mai curind posibil. REFERINTE 13. Johnson AM, Laga M (1988). "Heterosexual transmission of HIV". AIDS 2 (suppl. 1): S49-S56. PMID 3130121. 14. N'Galy B, Ryder RW (1988). "Epidemiology of HIV infection in Africa". Journal of Acquired Immune Deficiency Syndromes 1 (6): 551-558. PMID 3225742. 15. Deschamps MM, Pape JW, Hafner A, Johnson WD Jr. (1996). "Heterosexual transmission of HIV in Haiti". Annals of Internal Medicine 125 (4): 324–330. PMID 8678397. 16. Cayley WE Jr. (2004). "Effectiveness of condoms in reducing heterosexual transmission of HIV". Am. Fam. Physician 70 (7): 1268–1269. PMID 15508535.

29

Module de curs online

QUIZ

17. Module 5/Guidelines for Educators (Microsoft Word). Durex. Retrieved on 200604-17. 18. PATH (2006). "The female condom: significant potential for STI and pregnancy prevention". Outlook 22 (2). 19. Condom Facts and Figures. WHO (August 2003). Retrieved on 2006-01-17. 20. Dias SF, Matos MG, Goncalves, A. C. (2005). "Preventing HIV transmission in adolescents: an analysis of the Portuguese data from the Health Behaviour School-aged Children study and focus groups". Eur. J. Public Health 15 (3): 300– 304. PMID 15941747. 21. Weiss HA (February 2007). "Male circumcision as a preventive measure against HIV and other sexually transmitted diseases". Curr. Opin. Infect. Dis. 20 (1): 66– 72. doi:10.1097/QCO.0b013e328011ab73. PMID 17197884. 22. Eaton LA, Kalichman S (December 2007). "Risk compensation in HIV prevention: implications for vaccines, microbicides, and other biomedical HIV prevention technologies". Curr HIV/AIDS Rep 4 (4): 165–72. doi:10.1007/s11904-007-00247. PMID 18366947. 23. Recommendations for Prevention of HIV Transmission in Health-Care Settings. Retrieved on 2008-04-28. 24. Kerr T, Kimber J, Debeck K, Wood E (December 2007). "The role of safer injection facilities in the response to HIV/AIDS among injection drug users". Curr HIV/AIDS Rep 4 (4): 158–64. doi:10.1007/s11904-007-0023-8. PMID 18366946. 25. Wodak A, Cooney A (2006). "Do needle syringe programs reduce HIV infection among injecting drug users: a comprehensive review of the international evidence". Subst Use Misuse 41 (6-7): 777–813. doi:10.1080/10826080600669579. PMID 16809167. Care este principalul mod de infectare cu HIV? A. Prin contact sexual intre membri de acelasi sex B. Prin contact sexual intre membri de sex diferit C. Prin expunere la lichide ale corpului infectate

30

Module de curs online

MODULUL II Simptomele si prevenirea SIDA OBIECTIV Sa stie cum sa foloseasca corect un prezervativ TITLU Sa stie cum sa foloseasca corect un prezervativ CONTINUT Prezervativul pentru barbati este un obiect comun folosit in timpul actului sexual. Se pune pe penisul erect al barbatului si blocheaza fizic patrunderea spermei ejaculate in corpul partenerei. Prezervativele sint folosite pentru a evita raminerea gravida a femeii si pentru a proteja de boli cu transmitere sexuala (BTS), cum ar fi gonoreea, sifilisul si HIV. Deoarece prezervativele sint impermeabile, elastice si durabile, sint folosite si intr-o varietate de aplicatii secundare. Acestea variaza de la crearea microfoanelor rezistente la apa si pina la protejarea cartuselor de pusca pentru a nu se intepeni. Ca metoda de contraceptie, prezervativele pentru barbat au avantajul de a fi ieftine, usor de folosit, cu putine efecte secundare si oferind protectie impotriva bolilor transmisibile sexual. Prezervativul: un mod de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala Prezervativele sint recomandate pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala. Ele s-au dovedit a fi eficiente in reducerea ratelor de infectie atit la barbati cit si la femei. Desi nu e perfect, prezervativul este eficient in reducerea transmiterii Un prezervativ deja rulat HIV, herpesului genital, verucilor genitale, sifilisului, clamidiozei, gonoreei sau a altor boli. Conform unui raport al Sintitutului National de Sanatate, in 2000 folosirea corecta si consistenta a prezervativelor din latex reduce riscul de transmitere cu aproximativ 85% fata de sexul neprotjeat, scazind rata de seroconversie (rata de infectie) la 0.9% pe an, de la 6.7%. Folosirea Prezervativele pentru barbati int adesea impachetata intr-o folie metalica, rulate, fiind concepute pentru a fi aplicate pe virful penisului si apoi desfasurate pe penisul in erectie. Dupa folosire, este recomandat ca prezervativul sa fie impachetat intr-un servetel sau innodat, apoi aruncat la cosul de gunoi. Unele cupluri considera ca aplicarea prezervativului intrerupe actul sexual, chiar daca altii includ aplicarea prezervativului ca parte din preludiu. Unele persoane considera ca barierea fizica a prezervativului reduc intensitatea senzatiei. Avantajele acestui lucru ar putea fi prelungirea erectiei si intirzierea ejacularii; dezavantajele pot include pierderea excitatiei sexuale. Cum folosim prezervativele:

31

Module de curs online 1. Deschideti cutia si apucati prezervativul cu atentie, sa nu il perforati cu unghiile

sau inelele.

2. Apucati cu degetele micul rezervorul de la capat (vedeti figura de mai jos) si

scoateti aerul, care poate reduce senzatia sau cauza ruperi

3. Inainte de inceperea actului sexual, puneti prezervativul rulat pe virful penisului

erect si desfasurati-l incet

4. Dupa actul sexual, extrageti penisul, tinind de marginea prezervativului cu doua

degete 5. In cazul unui nou act sexual, spalati-va penisul cu atentie si folositi un nou

prezervativ ATENTIE:  folositi un nou prezervativ pentru fiecare act sexual sau in cazul in care schimbati partenerul in timpul aceluiasi act sexual  spalati-va penisul inainte de a pune un nou prezervativ pentru un nou act sexual  evitati contactul cu prezervativul daca aveti rani la miini pentrua reduce posibilitatea de infectare  folositi prezervativul imediat dupa deschiderea plicului sigilat  nu folositi prezervativul daca materialul este intarit, lipicios sau vizibil perforat  desfasurati prezervativul doar pe penis (un prezervativ deja desfasurat nu mai poate fi folosit)  daca o lubrifiere suplementara este dorita, folositi lubrifianti pe baza de apa (de ex. glicerina); evitati folosirea de lubrifianti pe baza de ulei (de ex. Vaselina, parafina, uleiuri pentru copii sau altele), deoarece pot afecta prezervativul

32

Module de curs online  consultati un specialist despre compatibilitatea prezervativului cu diverse produse

ce se pun pe penis sau in vagin  pastrati prezervativul sigilat in cutia sa, departe de lumina sau caldura, intr-un loc

curat si uscat  nu pastrati prezervativul in portofel, pentru a evita riscul de a-l rupe  aruncati prezervativul in conditii igienice la cosul de gunoi, nu la closet, deoarece

nu este biodegradabil  folosirea prezervativelor poate provoca dermatita alergica prin contactul cu glanda,

preputul si vulva, precum si vaginita cauzata de cauciucul si lubrifiantul prezervativului  aproapte toate prezervativele sint facute din latex si nu sunt destinate persoanelor care sint alergice la acest material  bolile sexuale pot fi transmise si in timpul contactelor intime prin lichide ale corpului sau leziuni, astfel prezervativul trebuie purtat ianitne de orice contact  folosirea prezervativului in afara actului sexua vaginal poate mari riscul de rupere sau alunecare a acestuia REFERINTE

QUIZ

26. The Condom. Planned Parenthood (2004-01-04). Retrieved on 2007-06-07. 27. Environmentally-friendly condom disposal. Go Ask Alice! (December 20, 2002). Retrieved on 2007-10-28. 28. Condom. Planned Parenthood (April 2004). Retrieved on 2007-11-19. Care este modul corect de folosire a prezervativului? A. Folosirea unui alt prezervativ pentru fiecare act sexual B. Folosirea unui nou prezervativ pentru fiecare act sexual, sau in caz ca schimbi partenerul in timpul aceluiasi act sexual C. Folosirea prezervativului doar daca ai contact sexual cu persoane necunoscute

33

Module de curs online

FISA DE LUCRU MODULUL II Simptomele si prevenirea SIDA CONTINUT

INTREBARI

Anton este un barbat neinsurat de 35 de ani care a avut un rezultat pozitiv la un tet HIV. A avut un numar mare de partenere sexuale, insa nu a avut nici o relatie stabila cu o alta persoana. El locuieste cu parintii, un unchi (numit Ion) si sotia acestuia, si cu trei frati mai mici. Unchiul lui Anton vine la clinica sa discute cu un consilier (dvs.). In cursul converstiei, Ion iti spune despre Anton si cum se impaca familia cu infectia acestuia cu HIV. El spune ca membrii familiei sint inspaimintati ca vor lua si ei HIV de la Anton. Ei il pun sa doarma afara intr-o baraca temporara in spatele casei, si folosesc tacimuri si vesela separate. Ion este foarte ingrijorat deoarece, recent, una dintre nepoatele sale a folosit din greseala cana lui Anton. Cum raspundeti ingrijorarilor si temerilor unchiului? Citeste cu atentie textul si raspunde la urmatoarele intrebari: Explorati cu unchiul ce cunoaste despre HIV si SIDA, clarificind miturile si informatiile eronate. Revizuiti cu el modurile de transmitere si cum se previne HIV. Asigurati-l ca folosirea acelorasi ustensile si dormitul in aceeasi casa cu cineva infectat cu HIV nu te supun la riscul de a fi infectat. Asigurati-l si ca nu trebuie sa se ingrijoreze ca nepoata sa ar fi fost expusa la HIV doar prin folosirea canii lui Anton. Cu grija discutati aspecte ale fricii, stigmatizarii si discriminarii legate de HIV/SIDA. Explorati relatia unchiului cu Anton, precum si cum se inteleg membrii familiei in general. Incercati sa-l ajutati sa inteleaga si perspectiva lui Anton. O data ce temerile i-au fost alungate, sugerati-i sa inceapa sa lucreze cu familia pentru a-l reintegra pe Anton in familie. Invitati-l pe Ion sa vina din nou sa vorbeasca cu dvs., impreuna cu unii dintre membrii familiei, inclusiv Anton.

34

Module de curs online

Modulul III Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA

35

Module de curs online

MODULUL III Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa poata judeca critic atitudinile fata de persoanele cu HIV/SIDA TITLU Sa poata judeca critic atitudinile fata de persoanele cu HIV/SIDA CONTINUT Scopul este de a furniza informatii necesare pentrua considera critic atitudinile fata de oamenii cu HIV/SIDA. Ce este o atitudine? Care este originea sa? Ce tip de legatura are cu comportamentele umane? Atitudinile fata de persoanele cu HIV/SIDA sint prezentate si discutate. Definim o atitudine ca modalitate relationala, folosita de oameni, pentru a aborda alti oameni. Atitudinile sint influentate de factori cognitivi (cunostinte, informatii, experiente etc.) si emotionali (teama, curiozitate etc.). Atitudinile, adesea exprimate de individ, au origini si intelesuri sociale. Reprezentarile sociale fata de alti oameni influenteaza puternic atitudinile fata de SIDA si HIV. Iar reprezentarea sociala este intotdeauna un sentiment comun intre oameni, in cadrul grupurilor. Pentrua intelege atitudinile fata de persoanele care traiesc cu SIDA si HIV, este util sa incepemt studiul reprezentarilor fata de cineva, sau ceva, reprezentat ca „strain”. Daca boala este reprezentata emotional ca „ceva indepartat si de temut”, rezultatul va fi o atitudine defensiva fata de persoanele cu HIV si SIDA, atitudine care va fi exprimata prin comportament caracterizat prin excludere, refuz, distanta, atac etc. Daca boala este reprezentata emorional ca „ceva apropiat, care nu este temut”, rezultatul va fi o atitudine defensiva fata de persoanele cu HIV si SIDA caracterizata prin mecanisme de negare care vor vi exprimate prin comportamente impotriva ingrijirilor medicale, dificultati in rezolvarea problemelor si activarea sistemelor de prevenire fata de alti oameni. If illness is emotionally represented as “something near, not to fear”, the outcome will be a defensive attitude towards PLWA (Person Living With AIDS) and HIV, characterized by denial mechanisms that will be expressed with behaviors against medical care, difficulties in taking in care of problems and in activation of prevention systems towards other people. Sentimente sociale comune comportament

36 atitudine

Module de curs online

Reprezentarile sociale (sentimentele), daca nu sint integrate in constient, risca sa cauzeze comportamente periculoase, atit pentru persoana bolnava cit si pentru comunitate. Pentru a promova atitudini pozitive si fuinctionale fata de ingrijirea si prevenirea SIDA si HIV, nu este de ajuns informarea si furnizarea de cunostinte exacte. Sentimentele au o putere mare asupra folosirii adecvate a informatiei. Atitudinile sint bazate pe sentimente; sentimente considerate evidente si implicit impartasite in grupuri sociale. Si, adesea, nu este necesar sa vorbim despre ele. Atitudinile rapid devin ele insele ceva evident, rigid, automatic si greu de tratat. Oamenii trebuie sa invete sa-si stapineasca sentimentele. Daca lucrati cu oameni care traiesc cu SIDA si HIV, este necesar sa studiati atitudinile fata de SIDA si HIV, este important sa explorati atitudinile acelor persoane fata de ceilalti: familie, prieteni, operatori medicali sau sociali etc. Este posibil sa interveniti asupra atitudinilor, sa le cunoasteti, sa le analizati critic si sa le discutati, sa le gasiti limitele si potentialul si sa le verificati eficienta. REFERINTE

QUIZ

http://www.avert.org Atitudinile sint: A. individuale B. legate de reprezentarile sociale C. de evitat, daca este posibil

37

Module de curs online

MODULUL III Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa poata analiza factorii sociali ce maresc vulnerabilitatea la HIV TITLU Sa poata analiza factorii sociali ce maresc vulnerabilitatea la HIV CONTINUT Scopul este de a furniza informatii pentru a analiza legatura dintre factorii sociali si vulnerabilitatea la infectarea cu HIV. Este cunoscut faptul ca principalele cai de transmitere a HIV se schimba de la an la an: transmiterea sexuala este cea mai comuna cale de transmitere in zilele noastre, in timp ce transmiterea intre consumatorii de droguri s-a diminuat. Cind transmiterea se schimba, factorii sociali referitori la vulnerabilitate se schimba si ei. Studiile actuale sugereaza ca imigratia, care nu reprezenta o variabila importanta in fazele timpurii ale epidemiei, este astazi un factor important de transmitere. Este util sa distingem conceptul de vulnerabilitate de conceptul de risc. Vulnerabilitatea este un concept colectiv: el include conditii care cresc probabilitatea ca oamenii sa aiba comportamente riscante. Riscul este individual, si se refera la probabilitatea ca o persoana sa fie infectata cu HIV. Programele de reducere a riscului obisnuiesc – de pilda – sa raspindeasca informatii si sa inlesneasca accesul la metode de protejare in timpul sexului (prezervativ). Factorii de risc individual (sex neprotejat, parteneri multipli etc.) reprezinta doar o parte a problemei. Factori sociali Acces la sistemul de prevenire Vulnerabilitate

Factorii sociali legati de vulnerabilitate sint: statutul social si economic, apartenenta la minoritati etnice sau la grupuri supuse la discriminare sociala, dependenta de droguri, prostitutia, diferente culturale. Procesul de discriminare, caracteristic acestor grupuri, este o sursa de stres cronic pentru persoanele care traiesc cu HIV si SIDA, si cu siguranta reprezinta o bariera pentru interventiile din timp. Principala problema a acestor grupuri este reprezentata de accesul la ingrijiri medicale si suport social. Lipsa de informatii mareste vulnerabilitatea la infectare.

38

Module de curs online

QUIZ

Multi oameni din grupuri minoritare etnice sau rasiale, precum si femeile, se pot simti mai confortabil sa primeasca servicii de interventie din timp, incluzind testarea pentru HIV, in cadruls tructurilor care sunt sensibile cultural, cu personal multilingvist. A avea grija de vulnerabilitate inseamna, de asemenea, si sa ne cunoastem drepturile si politicile serviciilor de sanatate nationale si internationale. Vulnerabilitatea este: A. un concept colectiv B. o problema individuala C. sinonima cu riscul

39

Module de curs online

MODULUL III Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa poata explica procesul de discriminare TITLU Sa poata explica procesul de discriminare CONTINUT Scopul este sa intelegem procesul de discriminare a persoanelor ce traiesc cu HIV/SIDA. Discriminarea este un factor care afecteaza contextul cotidian si merita o atentie sporita. Discriminarea limiteaza oportunitatile, influenteaza viziunea pe care individul le are asupra lui insusi, precum si relatiile pe care le are cu lumea, incluzind dificultatile in a avea parte de ingrijiri medicale si de a folosi resursele prezente in sistemul social. Discriminarea este un comportament care se naste din prejudecati, practic din tendinta de a administra judecati negative gata formate asupra unui lucru sau unei persoane. Persoanele care traiesc cu HIV/SIDA s-au dovedit a fi subiect al discriminarii si stigmatizarii la locul de munca, de catre familie sau comunitati. Diminuarea respectului de sine Cautarea in celalalt a confirmarii esecului Dorinta inconstienta de esec Acest eveniment poate crea o atmosfera ce interfereaza cu prevenirea eficienta si tratamentul, descurajind indivizii sa faca testul sau sa caute informatii despre cum sa se protejeze pe ei si pe ceilalti de HIV/SIDA, pina cind simptomele sint evidente, adesea prea tirziu sa inceapa un tratament semnificativ. Efectele discriminarii afecteaza sentimentele persoanelor, cu consecinte semnificative asupra succesului sau esecului. Studiile au remarcat o ostilitate indreptata inspre sine si inspre ceilalti semeni ca efect al discriminarii. Incertiturdinea determinata de starea de morbiditatea este conturata de teama de ceea ce se poate intimpla iar anxietatea creste in mod constant. REFERINTE

40

Module de curs online

QUIZ

(Elam et al., 2006) Gergen & Gergen Discriminarea este: A. un factor biologic B. o atituidine personala C. un comportament care se naste din prejudecata

41

Module de curs online

MODULUL III Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa cunoasca abordarile de reducere a discriminarii TITLU Sa cunoasca abordarile de reducere a discriminarii CONTINUT Scopul este sa cunoastem abordarile de reducere a discriminarii. Primul obiectiv este sa intervenim asupra simbolizarilor folosite ca purtatoare de prejudecati sociale in contexte diferite. Celalalt este de a promova procesul de pregatire a strategiilor pentru concentrarea asupra dezvoltarii bolii in subiectii suferinzi de HIV/AIDS. Telul principal al formatorilor de politici este prevenirea de noi infectii, insa, de fapt, criminalizarea transmiterii HIV va descuraja aflarea statutului HIV si accesarea serviciilor de sanatate sau de alt fel. In multe tari au fost introduse norme pentru a reduce discriminarea si efectele sale. Stereotipurile negative adesea sint ignorate in ciuda legilor si interventiilor educationale. Multe studii sugereaza, de asemena, ca educatia nu este sufcienta pentru a atinge schimbarea in ceea ce priveste discriminarea, si poate fi nevoie sa fie adresate si atitudinile sau convingerile culturale. Interventiile de colaborare cu efectele discriminarii sint adresate: (A) catre contextul social, (B) catre subiectii suferinzi de HIV/SIDA. Abordarea contextuala (A) incearca sa reduca stigmatizarea si discriminarea (1) prin informare realistica asupra riscurilor, (2) punind in discutie relatia dintre infectare si comportament anormal, cu ajutorul diferitelor instrumente (media, elaborarea de noi modele culturale in cadrul scolii si sistemului sanitaretc). Catre subiectul (B), abordarea initiala exploreaza respectul de sine, izolarea sociala si neincrederea, pentrua verifica reprezentarea realistica a propriilor drepturi si resurse sociale. Consilierea poate ajuta clientii seropozitivi sa se descurce cu discriminarea. Ii poate asista in a distinge intre paranoia realista (bazata pe fapte) si paranoia exagerata (bazata pe temeri, cu privire la discriminare. Dupa aceasta evaluare, pacientii intra in retele de suport si fac referinte la resurse comunitare. Conform lui Cadwell (1994), grupurile de sprijin (grupuri de intrajutorare, psihoterapie individuala sau de grup) pot fi forulmul vitale pentru abordarea stigmatizarii. Facilitatorii de grup pot ajuta membrii sa identifice functiunea sociala a stigmatizarii, sa-si examineze propria stigmatizare internalizata si sa expereminteze starea de catarsis a durerii si rusinii lor. De asemenea, aceste grupuri dau persoanelor seropozitive si un sentiment de apartenenta. REFERINTE UNAIDS_AIDS epidemic update December 2006.pdf

42

Module de curs online

QUIZ

Discriminatory Attitudes and Practices_PLoS Medicine 2005.pdf August 2005 | Volume 2 | Issue 8 | e246 Interventiile de a trece peste efectele discriminarii se adreseaza: A. contextului social si subiectilor cu HIV/SIDA B. colegilor C. partenerilor si prietenilor

43

Module de curs online

MODULUL III Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa fie constienti de aspectele ce au impact asupra confidentialitatii TITLU Sa fie constienti de aspectele ce au impact asupra confidentialitatii CONTINUT Acest material de invatare furnizeaza informatii despre confidentialitatea in HIV/SIDA. Ce inseamna aceasta? Cind si de ce este conceptul de confidentialitate aplicabil? Ce fel de impact are? Impartasirea situatiei tale (statut HIV sau faza bolii) cu ceilalti nu este usoara. Daca te opresti un moment pentru a analiza cuvintul „confidentialitate”, vei identifica doua sensuri diferite: confidentialitatea ca si drept al pacientului si confidentialitatea ca alegere de a pastra secretul. De aici rezulta ca este necesar sa distingem intre (A) dreptul la confidentialitate si (B) alegerea de a nu-i informa pe ceilalti despre starea de sanatate a cuiva. A – Confidentialitatea adesea se refera la „date personale”, sau, particular, „date sensibile” DATE PERSONALE Orice informatie despre un individ

DATE SENSIBILE Date personale care pot face cunoscute originile etnice sau de rasa, opiniile religioase sau filosofice, opiniile politice, apartenenta la partide sau sindicate. Date personale care pot face cunoscuta starea de sanatate si obiceiurile sexuale ale oamenilor.

44

Module de curs online

Dar cum folosim aceste date? Aici sint prezentate trei cuvinte cheie ce se refera la utilizarea datelor:

PROCESAREA DATELOR Orice elaborare a datelor: de exemplu colectarea, inregistrarea, arhivarea, procesarea, modificarea, folosirea, impartasirea, anularea etc.

CONFIDENTIALITATEA Se refera la prevenirea folosirii necuvenite a informatiilor secrete. A proteja confidetnialitatea inseamna a exclude, sau cel putin a reduce la standarde acceptabile, riscul ca o persoana sa foloseasca datele altor persoane fara autorizatie. Astfel de prevenire presupune ca accesul la informatii sa fie reglementat prin masuri adecvate.

GARANTII DE PROTECTIE A DATELOR Organisme nationale care garanteaza masuri de protectie sint active in majoritatea tarilor. In fiecare tara din zilele noastre exista legi care asigura confidentialitatea datelor in diferite domenii (munca, sanatate, scoala etc.)

B – Sa spunem sau sa nu spunem: secretul despre HIV/SIDA Temerile de a fi discriminat, izolat si abandonat creaza un val de mister in jurul faptului de a avea HIV. Dar inabilitatea de a dezvalui ca sintem infectati cu HIV sau bolnavi de SIDA celorlalti ne limiteaza resursele si suportul care sint in mod normal disponibile unei persoane ce traieste cu HIV. Pentru unele persoane cu HIV, dezvaluirea starii de sanatate poate implica si alte dezvaluiri ulterioare. Printre factorii ce afecteaza decizia de a dezvalui sau nu starea de sanatate a cuiva, va reamintim:  constientizarea si acceptarea stari de sanatate a cuiva (si a sentimentelor aferente)  predispunerea la prejudecata si stigmatizarea  teama de reactii din partea familiei  rusinea  pierderea prieteniilor  pierderea locului de munca Confidentialitate Resurse comunitare si suport Secret

In cadrul personalului serviciilor de sanatate specializate in HIV/SIDA, diferinti angajati pot ajuta pacientii sa decida pe cine sa informeze despre starea lor cu HIV 45

Module de curs online

sau SIDA si cum sa o faca: ajutorul lor face procesul de comunicare mai usor, contribuind la descoperirea tuturor resurselor ajutatoare pentru a face fata chestiunilor legate de HIV/SIDA. Ei pot facilita procesul de dezvaluirea pastrind in vedere diferenta importanta dintre confidentialitate si secret. REFERINTE

QUIZ

http://www.apa.org/sitemap.html Confidentialitatea este diferita de secret deoarece: A. Confidentialitatea face ca primirea ingrjirilor medicale din timp sa fie dificila B. Secretul este un drept al pacientului C. Confidentialitatea face ca primirea ingrjirilor medicale din timp sa fie mai usoara

46

Module de curs online

FISA DE LUCRU MODULUL III Atitudini fata de oamenii cu HIV/SIDA CONTINUT A. Va rugam completati profilul caracterului

 profil de caracter Barbat Femeie ; Numele sau: ………………………; Virsta sa: ……………………… Cu ce se ocupa … Are o slujba – va rugam specificati: ………………………………………… Studiaza – va rugam specificati: ………………………………………… Ambele – va rugam specificati: ………………………………………… other - please specify: ………………………………………… Locuieste cu … parintii perechea alti adulti alti tineri singur/singura Cine ii sint prietenii? …………………………………………………………………………. Are un prieten/o prietena?

Da

Nu

In timpul liber ii place sa: Faca sport, …………………………………………………………………………. viziteze prietenii, …………………………………………………………………………. asculte muzica, …………………………………………………………………………. calatoreasca …………………………………………………………………………. petreaca timp cu familia …………………………………………………………..………. altele – va rugam specificati .....…………………………………………..………………. Care ii este: muzica prefereata ………………………………………………………………. mincarea preferata ………………………………………………………………. postul TV preferat …………………………………………………………………. sportul preferat …………………………………………………………………. Ce parere au prietenii despre el/ea? ………………………………………………….. Ce parere au colegii despre el/ea? …………………………………………….…….

47

Module de curs online

Ce parere au persoanele necunoscute despre el/ea? …………………………………………………..

INTREBARI

Citeste cu atentie textul si raspunde la urmatoarele intrebari: B. Acum imaginati-va ca personajul respectiv este infectat cu HIV 1. Priviti la profilul pe care tocmail l-ati scris si subliniati doar elementele pe care le considerati foarte semnificative petnru o persoana cu HIV 2. Scrieti 5 feluri in care viata va fi diferita pentru personajul dvs. Din cauza asta 3. Explicati alegerile dvs. De la punctele 1. si 2.

48

Module de curs online

Modulul IV Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA

49

Module de curs online

MODULUL IV Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA OBIECTIV Sa stie unde sa gaseasca politicile internationale asupra SIDA TITLU Sa stie unde sa gaseasca politicile internationale asupra SIDA CONTINUT Aproape fiecare stat are propria strategie sau politica relativa la HIV/AIDS. Dar exista o politica la nivel international? Sunt zeci de organizatii non-guvernamentale internationale care au programe legate de acest subiect, insa impactul lor nu este cu adevarat global. Principalul rol in acest domeniu il joaca Programul Comun al Natiunilor Unite cu privirea la HIV/SIDA (UNAIDS).

Daca dorim sa gasim informatii relevante despre politica internationala cu privire la SIDA, cel mai buna metoda este prin UNAIDS. Politica sa este foarte complexa si globala. Vizeaza toate zonele afectate. UNAIDS se concentreaza pe prevenire, consiliere si testare, tratament, terapie si suport. De asemenea monitorizeaza, evalueaza si cerceteaza. Grupurile tinta ale UNAIDS sint copiii si orfanii, bastinasii, barbatii care fac sex cu alti barbati, migrantii, refugiatii, prizonierii, lucratorii in domeniul sanatatii si in educatie, mediatorii, consumatorii de droguri sau lucratorii in domeniul sexului. Foarte important pentru UNAIDS este de asemenea parteneriatul cu media, reprezentantii speciali, societatea civila, donatorii, sectorul privat si cu Fondul Global de Lupta Impotriva SIDA, Tuberculozei si Malariei. If we want to find relevant information about international AIDS policy the best way is UNAIDS. Its policy is very complex and global. It targets all the most afflicted regions. UNAIDS focuses on prevention, counselling and testing, treatment, care and support. It also monitors, evaluates and researches. Key populations of UNAIDS are children and orphans, indigenous people, men who have sex with men, migrants, refugees, prisoners, people working in health service and education, peacekeepers, drug users or sex workers. Very important for UNAIDS is also the partnership with media, special representatives, civil society, donors, private sector and with the Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria.

50

Module de curs online

Totusi, UNAIDS nu este singura agentie din familia Natiunilor Unite care se ocupa de aceasta problema. Alte agentii au in domeniul lor de activitate SIDA. Putem mentiona Organizatia Globala pentru Sanatate (WHO), Fondul pentru Copii al ONU (UNICEF), Programul Dezvoltare al ONU (UNDP), Biroul ONU pentru combaterea drogurilor si crimei (UNODc), Fondul pentru Populatie al ONU (UNFPA) De asemenea, alte organizatii internationale importante isi indreapta atentia catre SIDA. Uniunea Europeana are in cadrul programului sau pentru sanatate o sectiune speciala pentru SIDA.

O smenificativa influenta o are si politica marilor participanti pe scena relatiilor internationale. Aici trebuie mentionat in special SUA. Pozitia sa ca principal formator de politic globale ii da acestei tari si o mare influenta in domeniul politicilor fata de SIDA. Programele lor nu sint doar nationale, ci si globale. Cel mai important program este din 2003, Planul de urgenta al Presedintelui SUA pentru contracararea SIDA (PEPFAR).

Pentru a fi complet, nu trebuie sa uitam si organizatiile non-guvernamentale. Una din cele mai cunoscute si cu influenta este organizatia internationala de caritate in domeniul HIV/SIDA – Avert. REFERINTE UNAIDS – www.unaids.org (English, Spanish) WHO – HIV/AIDS - http://www.who.int/topics/hiv_aids/en (English) UNDP – HIV/AIDS - http://www.undp.org/hiv/index.html (English) UNICEF – Children and HIV and AIDS - http://www.unicef.org/aids/index.php; Unite for Children, Unite against AIDS - http://www.uniteforchildren.org/index.html (English) UNODC – UNODC and HIV - http://www.unodc.org/unodc/en/hiv-aids/index.html (English)

51

Module de curs online

QUIZ

UNFPA – Preventing HIV Infection - http://www.unfpa.org/hiv/index.htm (English) EU and HIV/AIDS - http://ec.europa.eu/health/ph_threats/com/aids/aids_en.htm (English) U.S. Global HIV/AIDS Programmes - http://aids.gov/agencies/global/index.html (English) PEPFAR - http://www.pepfar.gov (English) AVERT - http://www.avert.org (English, Spanish) Care organizatie guvernamentala internationala joaca principalul rol in politica internationala privind HIV/SIDA? A. PEPFAR (Planul de urgenta al Presedintelui SUA pentru contracararea SIDA) B. UNAIDS (Programul Comun al Natiunilor Unite cu privirea la HIV/SIDA) C. AVERT (AVERTing HIV and AIDS)

52

Module de curs online

MODULUL IV Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA OBIECTIV Sa inteleaga riscurile transmiterii HIV in unitatile medicale TITLU Sa inteleaga riscurile transmiterii HIV in unitatile medicale CONTINUT Pentru persoanele care ingrijesc pacienti infectati sau lucreaza in laboratoare, este foarte important sa fie atenti si sa respecte regulile. Chiar daca cineva poate fi infectat cu HIV doar pe anumite cai, sint situatii care pot fi foarte riscante pentru personalul din domeniul sanatatii. Aceste riscuri nu se refera doar la lucratori in facilitatile de ingrijire medicala, dar si la pacienti. Totusi, studiile asigura ca posibilitatea de transmitere de la pacientul infectat cu HIV si ingrijitorul medical este foarte scazuta. A fost un singur caz de transmitere in SUA intre dentist si pacientii sai. Opiniile curente aproba ca nu este necesar ca lucratorii din domeniul sanitar infectati cu HIV sa fie limitati in munca lor. Riscul de infectare a unui lucrator sanitar de la un pacient seropozitiv sau de la singe este mult mai ridicat decit cel de infectare a pacientului de la lucrator. Cum am mentionat, ingrijitorul medical poate fi amenintat de transmitere sau infectie in timpl lucrului. Datorita acestor risculri, este necesar ca fiecare lucrator sanitar sa manipuleze singele sau alte lichide ale corpului ca si cind ar fi infectate = potential periculoase. Situatii intimplatoare sint cind un lucrator este intepat cu un ac contaminat cu singe infectat, cind singele infectat patrunde intr-o rana deschisa sau intra in contact cu membrana mucoasa. Aceasta se poate inimpla fie prin ingrijirea pacientilor infectati, fie in timpul lucrului in laboratoare.

Dintre toate lichidele cu pericol de infectare pe care corpul le secreta, principalul risc in centrele medicale il aduce singele. Personalul trebuie sa respecte regulile (vezi urmatorul capitol al acestui modul) si sa incerce sa minimizeze contactul cu el. 53

Module de curs online

Totusi, se poate intimpla ca toate masurile preventive sa esueze, si singele potential infectat sa intre in contact cu o leziune deschisa sau o membrana mucoasa a lucratorului. Posibilitatea de infectare, chiar si in aceasta situatie, este foarte scazuta. Totusi, sint anumiti factori care o pot mari – stadiul tirziu al bolii pacientului sau rana adinca a lucratorului. Chiar daca sint unele riscuri pentru ingrijitorii sanitari de a fi infectati in timpul lucrului, riscul este foarte scazut, iar cind sint atenti si isi iau masurile de precautie universale, este si mai scazut. REFERINTE

QUIZ

WHO – Prevention of HIV Transmission in Health Care Settings. http://www.who.int/hiv/pub/toolkits/HIV%20transmission%20in%20health%20care%2 0setttings.pdf A dangerous first in AIDS transmission? - dentist-to-patient transmission. http://findarticles.com/p/articles/mi_m3230/is_n9_v22/ai_8886686 CDC (Centres for Disease Control and Prevention) - Are health care workers at risk of getting HIV on the job? http://www.cdc.gov/hiv/resources/qa/qa28.htm AVERT - Health care workers and HIV prevention. http://www.avert.org/needlestick.htm Care situatie aduce principalul risc pentru personalul medical cind este vorba de HIV? A. Contactul cu pacientul infectat B. Lucrul impreuna cu un coleg infectat C. Accidentele de intepare cu ace infectate

54

Module de curs online

MODULUL IV Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA OBIECTIV Sa cunoasca procedurile internationale de siguranta referitor la mediul sanitar si HIV/SIDA TITLU Sa cunoasca procedurile internationale de siguranta referitor la mediul sanitar si HIV/SIDA CONTINUT A urma procedurile de siguranta internationale in facilitatile medicale inseamna a adera la precautiile universale. Precautiile universale sint reguli concepute sa protejeze lucratorii in domeniul sanatatii de expunerea la boli transmisibile prin singe si anumite lichide ale corpului. Precautiile universare trebuie urmarite cind se lucreaza cu singe sau alte lichide ale corpului (sperma, secretie vaginala, lichid cerebrospinal, lichid sinovial, lichid pleural, lichid peritoneal, lichid amniotic, leichi pericardic sau alte lichide ale corpului atunci cind acestea contin singe). Aceste lichide trebuie considerate potential infectate (cu HIV sau alta boala). Personalul facilitatilor medicale trebuie sa foloseasca echipament de protectie personal cind lucreaza cu ele. Cea mai importanta este folosirea manusilor, in situatiile mai riscante (cind singele sau alte lichide ale corpului ar putea sari) halate, ochelari, masti de protectie sau pungi de resuscitare pentru a preveni contactul lichidelor cu pielea, membranele mucoase (ochi, nas, gura) sau hainele sale. Cind lucratorul sanitar are o taietura sau zgirietura, aceasta trebuie acoperita cu plasturi impermeabili. Crucial este spalatul miinilor cit de des, in special dupa orice contact direct cu pacientul sau dupa lucrul in laborator, si, de asemenea, purtatul manusilor. Este necesar ca echipamenele ce pot provoca accidente sa fie inlaturate de la locul de munca. Lucratorii trebuie sa fie atenti cind manipuleaza acele folosite sau alte instrumente ascutite, si sa aiba acces usor la containerele de colectare a deseurilor ascutite. Orice contaminare cauzata de singe sau alt lichid al corpului trebuie curatata imediat. In cazul unui accident, este important ca lucratorii sa aiba acces la profilaxie post-expunere. Precautiile universale si regulile trebuie cunoscute si respectate la toate locurile de munca din domeniul sanatatii si este necesar ca personalul medical sa fie pregatit in mod regular asupra acestor aspecte. Foarte primejdios este in special lucrul la urgenta, operarea in saloanele de nastere si laboratoare.

55

Module de curs online

REFERINTE

QUIZ

UNAIDS – Universal precautions and blood safety http://www.unaids.org/en/PolicyAndPractice/Prevention/UnivPrecaution. CDC (Centres for Disease Control and Prevention) - Universal Precautions for Prevention of Transmission of HIV and Other Blood borne Infections http://www.cdc.gov/ncidod/dhqp/bp_universal_precautions.html. WHO – Health Care Worker Safety http://www.who.int/injection_safety/toolbox/docs/AM_HCW_Safety.pdf. CATIE (Canadian AIDS Treatment Information Exchange) – Universal Precautions http://library.catie.ca/PDF/P7/19661e.pdf. Care sint indatoririle si regulile cruciale pe care personalul medical trebuie sa le urmeze pentru a evita expunerea la infectie in timpul lucrului? A. Spalarea pe miini frecventa si purtarea manusilor B. Evitarea contactului direct cu pacientii infectati C. Purtarea halatelor de laborator si mastilor tot timpul

56

Module de curs online

MODULUL IV Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA OBIECTIV Sa cunoasca profilaxia post-expunere si cum sa o aplice la victimele violurilor TITLU Sa cunoasca profilaxia post-expunere si cum sa o aplice la victimele violurilor CONTINUT Profilaxia post-expunere (PPE) este un tratament preventiv in urma expunerii la virus, care poate opri infectia si evolutia bolii. Acest instrument nu este important numai in facilitatile medicale, dar, de asemenea, si ca prevenire pentru victimele violurilor. Profilaxia post-expunere pentru infectia cu HIV inseamna tratamentul cu medicamente antiretrovirale dupa ce pacientul s-a aflat intr-o situatie cu grad inalt de risc de expunere la HIV. Aceasta include sex neprotejat (de asemenea agresare sexuala, voiol), accidente in facilitatile medicale (rani de intepare cu acul etc.) sau folosirea acelor in comun. Tratamentul trebuie sa inceapa cit mai curind posibil (la citeva ore), si la nu mai mult de 72 de ore dupa expunere. Tratamentul dureaza 28 de zile si este necesar sa se administreze medicamentele zilnic in citeva doze. PPE nu este 100% eficienta, in special cind nu se iau medicamentele in mod corect, asa ca prevenirea este inevitabila. Tratamentul are, de asemenea, si efecte secundare, cum ar fi ameteala, senzatii de voma, diaree, migrene sau oboseala. PPE ar trebui sa fie parte a prevenirii HIV, pentru ca poate reduce raspindirea bolii in unele situatii.

Una dintre aceste situatii este agresiunea sexuala sau violul. In special femeile sufera mult din cauza acestui tip de transmitere, Foarte problematica este situatia in special in Africa sub-Sahariana, unde majoritatea proaspat infectatilor adulti sint femeile. Exista mai multe motive. Unul dintre ele este o mai mare eficienta a transmiterii HIV de la barbat la femeia prin sex. Femeile, de asemenea, nu au nici o posibilitate de a se proteja (si aceasta imposibilitate creste numarul de cazuri de agresiune sexuala) – folosirea prezervativului este cazul barbatilor. Riscul de

57

Module de curs online

transmitere in timpul unui viol este mai mare dincazul ranilor frecvente cauzate de atac. Violenta impotriva femeilor este cauza infectarii cu HIV, deoarece violul sau agresiunea sexuala sint riscuri majore de transmitere a HIV. Totusi, violenta impotriva femeilor poate fi si o consecinta a infectarii cu HIV – femeile seropozitive adesea sufera de abuz cind isi dezvaluie situatia. Victimele violurilor ar trebui sa primeasca ingrijiri si consiliere. Acestea includ nu doar ingrijiri medicale si consiliere psihologica, dar si consiliere pe tematica HIV si testare. Trebuie sa primeasca PPE pentru a minimaliza riscul de transmitere a HIV. REFERINTE

QUIZ

THT (Terrence Higgins Trust) – Post Exposure Prophylaxis http://www.tht.org.uk/informationresources/hivandaids/postexposureprophylaxis. UNAIDS – HIV post-exposure prophylaxis. http://www.unaids.org/en/PolicyAndPractice/Prevention/HIVPEP. WHO – Addressing violence against women in HIV testing and counselling http://www.who.int/gender/documents/VCT_addressing_violence.pdf. UNIFEM (United Nations Development Fund for Women) – Violence against women - http://www.unifem.org/gender_issues/violence_against_women. Cind trebuie sa inceapa tratamentul (profilaxia post-expunere) de dupa expunere la virusul HIV? A. Imediat (in citeva ore) B. Dupa 3 zile C. Intr-o saptamina

58

Module de curs online

MODULUL IV Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA OBIECTIV Sa inteleaga transmiterea HIV de la mama la copil si ce optiuni de preventie exista TITLU Sa inteleaga transmiterea HIV de la mama la copil si ce optiuni de preventie exista CONTINUT Una dintre caile de infectare cu HIV este transmiterea virusului de la mama infectata la copil. Totusi, exista un numar de posibilitati de prevenire, sau macar de reducere a acestui tip de transmitere. Corespunzator estimarilor UNAIDS/WHO AIDS Epidemic Update, in jur de 420.000 de copii au fost infectati cu HIV in 2007, peste 90% din ei prin transmitere de la mama la copil. Aproape 90% din aceste cazuri s-au manifestat in Africa subSahariana. Exista mai multe tipuri de transmisie de la mama la copil. Copilul poate fi infectat in timpul sarcinii, in timpul nasterii, dar si prin alaptare. Este important sa mentionam ca fara nici un fel de prevenire sau tratament, riscul de transmitere de la mama la copil cind mama nu-si alapteaza copilul este intre 15 si 30%. Atunci cind mama isi alapteaza copilul, riscul creste la 30-45%. In majoritatea cazurilor (in jur de 60-85%), transmiterea are loc in timpul nasterii.

Prevenirea transmiterii de la mama la copil trebuie sa includa nu doar prevenirea transmiterii de la o mama deja infectata, dar si prevenirea infectarii in rindul femeilor la virsta de conceptie si prevenirea sarcinilor nedorite la femeile seropozitive. Femeia insarcinata seropozitiva trebuie sa primeasca ingrijiri si consiliere. Ea si bebelusul nou-nascut trebuie sa primeasca terapie antiretrovirala. Cind terapia nu este disponibila, femeia si copilul trebuie sa primeasca cel putin o doza de medicamente antiretrovirale in jurul termenului de nastere. Alta optiune este cezariana.

59

Module de curs online

Daca este posibil, mama nu trebuie sa-si alapteze copilul deloc, si ar trebiui sa inclouiasca laptele de sin cu alti substituenti. Daca nu exista nici o astfel de optiune, copilul trebui hranit numai prin alaptare si nu trebuie sa primeasca alte lichide sau alimente. Aceasta reduce posibilitatea de transmitere in timpul alaptarii. In tarile dezvoltate cu ingrijiri foarte bune, terapia antiretrovirala si hranirea cu substituenti au scazut riscul de transmitere sub 2%. In tarile in curs de dezvoltare, si in special in Africa sub-Sahariana, pentru majoritatea mamelor seropozitive, o astfel de ingrijire din pacate nu este disponibila. REFERINTE

QUIZ

AVERT – Preventing Mother-to-child Transmission of HIV (Worldwide) http://www.avert.org/motherchild.htm (http://www.avert.org/pmtct-hiv.htm) STOP AIDS in Children Campaign - http://www.avert.org/stop-aids-children.php. WHO – Mother-to-child transmission http://www.who.int/hiv/topics/mtct/en/index.html. FHI (Family Health International) – Mother-to-child transmission of HIV http://www.fhi.org/en/Topics/Mother-to-Child+Transmission+of+HIV+topic+page.htm. Care este cea mai buna optiune pentru o mama seropozitiva care nu doreste sa transmita infectia copilului in ceea ce priveste alaptarea? A. Sa alapteze normal copilul si, de asemenea, sa ii dea si altceva de baut si mincat B. Doar sa alapteze copilul, fara alta hrana sau bautura C. Sa nu alapteze copilul deloc

60

Module de curs online

FISA DE LUCRU MODULUL IV Masuri de precautie universale in ingrijirea medicala a HIV/SIDA CONTINUT Cu ajutorul informatiilor din intregul Modul IV, si in special de la primul si ultimul obiectiv, incercati sa analizati politica internationala vis-a-vis de transmiterea virusului HIV de la mama la copil. Ca sursa de informatii pot servi site-urile web ale organizatiilor UNAIDS, WHO si UNICEF, ale caror adrese se pot gasi in sectiunea REFERINTE a obiectivelor. Incercati sa identificati in special fapte desore activitati, cum ar fi materiale didactice elaborate, instrumente, documente, publicatii sau intilniri si ateliere de lucru organizate cu privire la prevenirea transmiterii de la mama la copil.

INTREBARI

Citeste cu atentie textul si raspunde la urmatoarele intrebari: Considerati ca activitatile acestor organizatii si politica generala vis-a-vis de transmiterea de la mama la copil sint utile si au rezultate suficiente?

61

Module de curs online

Modulul V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA

62

Module de curs online

MODULUL V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa explice conceptul Persoane Care Traiesc cu SIDA TITLU Sa explice conceptul Persoane Care Traiesc cu SIDA CONTINUT Pina in 1970, nimeni nu era constient de SIDA. Dar de atunci aceasta epidemie a devenit una dintre cele mai mari amenintari ale timpului nostru asupra sanatatii omenirii si dezvoltarii sociale. In acelasi timp, multe s-au invatat despre SIDA, cum ar fi moduri de prevenire si tratare (nu vindecare, dar incetinirea evolutiei), oferind mai multe perspective persoanelor care traiesc cu SIDA. Cine sint pesroanele care traiesc cu SIDA? In decembrie 2007 erau 33.2 milioane de oameni care traiau cu sida. Acest numar includea barbati femei si copii (2.5 milioane sub 15 ani), de toate provenientele etnice si sociale. Aproape toate tarile din lume au fost afectate. Cea mai afectata regiune a lumii a fost Africa sub-Sahariana. Conform cu UNAIDS, majoritatea oamenilor care traiesc cu SIDA in lume nu sint constienti de situatia lor, ceea ce inseamna ca nu cauta sa primeasca ingrijiri sau sa isi schimbe comportamentele riscante. Efectele SIDA trec dincolo de cele ale oricarei boli. SIDA cauzeaza probleme severe de ordin emotional, social si, in majoritatea cazurilor, economic. Stigmatizarea si discriminarea completeaza „pachetul”. Discriminarea Cind oamenii de stiinta au identificat HIV si consecintele sale, raspunsul social imediat a fost frica si negarea. Cea mai grava consecinta a acestei prime reactii de teama a fost aparitia discriminarii fata de cele mai afectate grupuri sociale, care raspindesc si generalizeaza prejudecati si interpretari eronate. Acum, aceasta este una dintre cele mai mari bariere in progresul impotriva epidemiei. Face guvernele sa creada ca nu este necesar sa ia masuri maie eficiente impotriva SIDA si inhiba indivizii de a-si afla situatia HIV si de a cauta tratament potrivit. REFERINTE http://www.unaids.org/en/ http://www.gnpplus.net/cms/index.php http://www.avert.org/ http://www.aidsmap.com/cms1000231.asp http://www.worldbank.org/aidsecon/confront/press-1/index.htm 63

Module de curs online

QUIZ

Cine sint persoanele care traiesc cu SIDA? A. In principal dependenti de droguri, homosexuali, prostituate si alte grupuri sociale ale caror circumstante fac dificila protectia B. In principal femei si copii africani care, dat fiind contextul social, nu pot accede la masuri de prevenire eficiente C. Persoane din toate tarile si provenind din orice fel de context etnic, social, economic sau cultural

64

Module de curs online

MODULUL V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa analizeze cum HIV/SIDA are impact asupa vietii zilnice TITLU Sa analizeze cum HIV/SIDA are impact asupa vietii zilnice CONTINUT Ca o piatra aruncata intr-o piscina, HIV trimite valuri catre marginile societatii, afectind mai intii familia, apoi comunitatea si apoi natiunea ca un intreg. Mai mult de 60 de milioane de oameni au fost infectati cu HIV de cind a inceput epidemia. HIV/SIDA este acum principala cauza de deces in Africa sub-Sahariana si a patra in lume. In zonele in care prevaleaza, asteptarea de viata a scazut drastic. Impactul HIV/SIDA asupra persoanelor infectate Impactul HIV/SIDA asupra vietilor oamenilor depinde direct de resursele disponibile pentru acestia si de nivelul de sustinere pe care o primesc la nivel individual comunitar sau national. Boala poate fi brutala si devastatoare in timp ce schimba total vietile oamenilor si ale familiilor lor. Daca tratamentul potrivit este aplicat cu succes si daca pacientul gaseste o strategie pozitiva de abordare a bolii poate, viata sa poate fi mai usoara. Daca un purtator de HIV poate avea o viata normala, ca orice persoana, un pacient bolnav de SIDA poate suferi un impact mai puternic pe mai multe nivele: - asupra subzistentei familiei, daca membrul bolnav este singurul suport economic al familiei: progresiv, pe masura ce boala compromite autonomia si capacitatea de munca a indivizilor. De asemenea, cheltuielile medicale ar putea depasi bugetul familiei. - asupra modului de viata al familiei, creind nevoi sociale extraordinare (de exemplu, unii membri ai familiei ar putea fi nevoiti sa renunte la scoala sau slujba pentru a sta acasa sa ingrijeasca membrul bolnav) - asupra modului de viata al individului (poate fi foarte dificil sa se acomodeze cu medicatia, dietele si noile obiceiuri cotidiene, in timp ce isi inhiba activitatile sociale anterioare) - asupra vietii sociale a individule, fiind un motiv de stigmatizare si discriminare, izolind bolnavul de prietenii sai si sunele din activitatile sociale anterioare - asupra starii psihologice a individului (atit la persoanele purtatoare, cit si la cele bolnave de SIDA)

65

Module de curs online

REFERINTE

QUIZ

http://www.unaids.org/en/ http://www.un.org/esa/population/publications/AIDSimpact/AIDSWebAnnounce.htm http://www.unis.unvienna.org/unis/pressrels/2003/aids62.html Ce ar putea reduce cel mai eficient impactul pe care SIDA il are asupra vietilor persoanelor infectate? A. Generalizarea resurselor de ingrijire integrata pentru SIDA la nivel mondial B. Imbunatatirea conditiilor de ingrijire clinica C. Incurajarea suportului familial

66

Module de curs online

MODULUL V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa stie cum sa abordeze componentele ingrijirii integrate a persoanelor care traiesc cu SIDA TITLU Sa stie cum sa abordeze componentele ingrijirii integrate a persoanelor care traiesc cu SIDA CONTINUT Persoanele care traiesc cu HIV/SIDA au o gama larga de nevoi de ingrijire. Acestea includ masuri de ingrijire medicala (cum ar fi tratament antiretroviral si impotriva infectiilor oportunieste), servicii sociale/comunitare si suport psihologic. Problema este ca majoritatea acestor persoane din lumea intreaga nu au acces la aceste servici. Doar o ingrijire integrata, combinata cu un mediu cu o politica de protectie impotriva tuturor formelor de discriminare, si cu un sprijin psihosocial si financial pentru persoanele cu HIV/SIDA este posibil sa aduca rezultate pozitive in diminuarea impactului pe care SIDA il are asupra indivizilor si sa le permita acestora sa aiba o viata normala. Principiile ingrijirii integrate Persoanele care traiesc cu SIDA trebuie sa intre rapid intr-un sistem de ingrijire integrata. La punctul de intrare, este important sa se identifice nevoile speciale ale acestora si cele mai potrivite persoane pentru satisface aceste nevoi. Este foarte important ca opiniile pacientilor sa fie cunoscute, pentru a sti cum prefera acestia sa le fie satisfacute nevoile. A aborda un pacient fara consimtamintul sau este impotriva dreputului acestuia de a alege si poate irosi timpul celui care o face. Pacientul are dreptul de a nu se conforma cu un plan de ingrijire care a fost facut fara consimtamintul sau. Astfel, procesul trebuie sa fie cit mai participativ posibil. Cind un continuum de ingrijire este oferit persoanelor care traiesc cu SIDA, este in special important sa fie cautate retelele de suport ale pacientilor (familie, prieteni, grupuri de sprijin) si sa se incerce sa le implice cind este posibil, deoarece ele furnizeaza o mao buna integrare a nevoilor pacientului (fizice, emotionale, sociale). Ingrijirea comuna (intre retelele de suport, facilitatile medicale si serviciile sociale) imbunatateste adaptarea pacientului la terapie. Ingrijirea integrata trebuie sa recunoasca faptul ca pacientul trebuie sa intelega, imaparta responsabilitatea si sa se implice activ in administrarea proprie conditii. Chiar daca echipa de suporti si cei de acasa sau din comunitatea pot ajuta, pacientul este cel ce trebuie sa invete sa faca fata infectiei, sa dezvaluie celor in care are incredere pentru a primi ajutor in continuare, sa invete sa practice preventia si

67

Module de curs online

obiceiuri cotidiene pozitive si sa inteleaga tratamentele antiretrovirale sau de alt tip. Aceasta necesita un mare efort educational si sprijin psihosocial. Strategii pentru lucratorul social Evalueaza, Sfatuieste, Aproba, Asista:  Evaluarea problemei, ascultind, punind intrebari si apoi examinind situatia globala si cum se descurca pacientul cu ea  Sfatuirea este educarea pacientului, pregatirea sa pentru a se descurca singur si recomandarea celei mai potrivite retele de servicii. Este important sa se discute optiunile, nu doar sa i se spuna pacientului ce sa faca. Este, de asemenea, foarte important sa se evalueze cit de pregatit este pacientul sa adopte tratamentul si sa se puna intrebari pentru a fi sigur ca el a inteles.  Aprobarea inseamna ca pacientul intelege tratamentul si este de acord cu planul de tratament.  Asistenta prin punerea in legatura a pacientului cu suportul disponibil in comunitate sau grupuri de suport individual, sau consiliere, daca este necesar Lucrul in echipa: Este important ca toti profesionistii in domeniul de asistenta medicala sa lucreze ca o echipa cu pacientul, mai intii pentru a dezvolta aptitudinile pacientului de a se descurca singur si apoi pentru a identifica si rezolva toate nevoile pacientului prin aplicarea cunostintelor si aptitudinilor fiecarui membru al retelei. Pentru ca lucrul in echipa sa fie un succes, fiecare membru trebuie sa invete sa aprecieze punctele forte si contributiile celorlalti membri si sa-si recunoasca propriile limite. REFERINTE

QUIZ

http://www.integratedcarenetwork.gov.uk/icn/ (a virtual network with useful info about IC) http://www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=1480401 (Journal of IC) http://www.jamaicanap.org/Treatment%20Care/Treatment%20Care%20and%20Support%20Programm e%20overview.pdf (an example of a project of IC AIDS’ related) http://www.pepfar.gov/pepfar/press/84749.htm (American plan of IC) http://www.thebody.com/content/art14159.html (helps PLWHA to deal with healthcare providers) Care sint cele mai importante componente ale unei retele de servicii integrate pentru persoanele care traiesc cu SIDA? A. Servicii sanitare si servicii sociale B. Pacientul si reteaua de servicii asupra careia isi da acordul C. Familia, comunitatea si sprijjinul psihosocial

68

Module de curs online

MODULUL V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa fie constienti de impactul optiunilor de tratament TITLU Sa fie constienti de impactul optiunilor de tratament CONTINUT Prima prioritate in restringerea HIV/SIDA este de a ajuta persoanele care traiesc cu SIDA sa ramina sanatoase pe parcursul terapiei antiretrovirale, asistenta nutritionala si tratarea infectiilor oportuniste. Ce este tratamentul ARV? Tratamentul antiretroviral (ARV) consta in medicamente care lucreaza impotriva insasi infectiei cu HIV, incetinind replicarea virusului in corp. Pentru ca tratamentul ARV sa fie eficient pentru un timp indelungat, s-a constatat ca pacientii trebuie sa ia mai mult decit un singur medicament antiretroviral in acelasi timp. Aceasta este cunoscuta ca Terapie Combinata. Termenul Terapie Antiretrovirala Foarte Activa este folosit pentru a descrie combinatia de trei sau mai multe medicamente anti-HIV. Cind HIV se replica (face noi copii ale sale) adesea face greseli. Asta inseamna ca in interiorul oricarei persoane infectate sint mai multe tulpini de virus. Ocazional, o tulpina nou produsa se intimpla sa fie rezistenta la efectele unui medicament antiretroviral. Daca persoana respectiva nu ia nici un alt fel de medicament, noua tuklpina poate fi rezistenta la tratament, si beneficiile acestuia ar putea fi pierdute. Luind doua sau mai multe antiretrovirale in acelasi timp reduce probabilitatea de rezistenta. Exita cinci grupuri de medicamente anti-HIV. Fiecare dintre aceste grupuri ataca HIV intr-un mod diferit: Inhibitori Nucleozidici / Nucleotidici ai Revers Transcriptazei Primul grup de medicamente antiretrovirale sunt Inhibitorii Nucleozidici / Nucleotidici ai Revers Transcriptazei (NRTI, din engleză Nucleoside/Nucleotide Reverse Transcriptase Inhibitors). Acestea interferează cu acţiunea enzimei HIV numită revers transcriptază, sau transcriptaza inversă, de care are nevoie virusul pentru a face noi copii proprii. Inhibitori Non-Nucleozidici ai Revers Transcriptazei Al doilea grup de medicamente antiretrovirale sunt Inhibitorii Non-Nucleozidici ai Revers Transcriptazei. Ca şi primul grup, acestia stopează replicarea HIV în interiorul celulelor prin inhibarea enzimei transcriptaza inversă.

69

Module de curs online

Inhibitori ai proteazei Al treilea tip de antiretrovirale este grupul inhibitorilor ai proteazei (IP). Inhibitorii de protează, după cum sugerează şi denumirea, inhibă proteaza, care este o altă enzimă implicată în procesul de replicare HIV. Inhibitori ai enzimei de fuziune sau intrare Al patrulea grup de antiretrovirale este compus din inhibitori ai enzimei de intrare, inclusiv inhibitori de fuziune. Inhibitorii de intrare previn intrarea virusului HIV în celulele umane. Ultimul grup de antiretrovirale consta dintr-un singur medicament, Raltegravir, care inhiba enzima numita integraza, de care HIV are nevoie pentru a-si introduce materialul genetic in celulele umane. Care este impactul tratamentului cu ARV? Alegerea momentului de incepere a unui tratament antiretroviral este o decizie foarte importanta. Multi factori trebuie cintariti cind se decide inceperea tratamentului, incluzind rezultatele diferitelor teste clinice. O data tratamentul inceput, el trebuie dus pina la capat, in ciuda oricaror efecte secundare posibile. Pentru a incepe tratamentul, este important sa se evalueze daca pacientii il pot respecta si pot adera la o medicatie zilnica. Poate fi necesar, de exemplu, sa se pregateasca transport sau alte resurse pentru a ajuta oamenii sa indeplineasca aceste cerinte. Pacientii care sufera de depresie, alcool sau dependenta de droguri au nevoie de ajutor pentru a trece peste aceste probleme inainte de inceperea tratamentului. In absenta tratamentului, cineva care are HIV este posibil sa ramina sanatos mai mult daca are o ampla dieta nutritiva. Nevoia de o buna nutritie se aplica si in cazul cacelora care primesc tratamentul, in special pentru ca unele medicamente trebuie luate pe stomacul plin (un studiu facut in Singapore a dezvaluit ca persoanele malnutrite erau mai putin probabil de a beneficia de medicatie decit ceilalti). Mai mult, daca cineva nu beneficiaza de hrana adecvata, atunci este mai putin probabil sa poata adera la un regim de tratament zilnic. Din toate aceste motive, suportul nutritional trebuie sa fie o componenta cheie in programele de tratament al SIDA. Pina la momentul in care cineva ajunge la stadiul infectiei cu HIV la care tratamentul este necesar, adesea sufera de infectii oportuniste cum ar fi tuberculoza. Pacientii trebuie sa fie constienti de posibilele interactiuni daunatoare dintre antiretrovirale si alte medicamente farmaceutice. De exemplu, unele substante pot diminua rata cu care chimicalele antiretrovirale sint absorbite de catre corp, astfel reducindu-le eficienta. Pe linga efectele fizice, tratamentul produce si instabilitate emotionala, in timp ce individul trece prin perioade de aspre reactii ale corpului si efecte secundare. Sprijinul familial si social este extrem de important pentru a trece peste aceasta ravaseala emotionala. Cind individul isi pierde vointa de a mai continua medicatia, familia/prietenii/personalul medical trebuie sa faca un efort de a-l incuraja sa continue. Este foarte important sa „faca echipa” cu pacientul, astfel imbunatatind aderenta medicatiei si efectele sale.

70

Module de curs online

REFERINTE

QUIZ

http://en.wikipedia.org/wiki/Antiretroviral_drug; http://www.aidsmap.com/en/news/EF28E09B-16C6-455F-A5083DCD940E3D80.asp; http://www.aidsinfo.nih.gov/Guidelines/GuidelineDetail.aspx?MenuItem=Guidelines& Search=Off&GuidelineID=7; http://www.avert.org/starttrt.htm Care este cel mai relevant obiectiv al tratamentului actual pentru persoanele care traiesc cu SIDA? A. Reducerea incarcaturii virale, prezervarea functiei imunitare si prevenirea eventualelor boli oportuniste B. Imbunatatirea calitatii vietii acestora in termeni de ingrijiri medicale, suport social si bunastare psihologica C. Reducerea mortalitatii si a numarului de internari ale acestora

71

Module de curs online

MODULUL V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa cunoasca rolul grupurilor de suport pentru persoane care traiesc cu SIDA TITLU Sa cunoasca rolul grupurilor de suport pentru persoane care traiesc cu SIDA CONTINUT Consilierea si testarea sint in special importante ca punct de plecare in realtia cu celelalte servicii legate de HIV/SIDA. Dar citeodata, pe linga consilierea si testarea pentru HIV, poate fi importanta incurajarea oamenilor sa foloseasca un grup de sprijin. Fiind frecventat de diversi indivizi ce traiesc cu HIV/SIDA, un grup de suport are o varietate semnificativa de povestiri si strategii de abordare disponibile informal pentru orice membru care vrea sa le afle si sa le puna in practica. Grupurile de suport ale unor persoane ce traiesc cu SIDA pot fi o interventie puternica asupra multor – de altfel – persoane izolate ce traiesc cu HIV/SIDA. Rolul grupurilor de sprijin in contextul persoanelor ce traiesc cu SIDA Grupurile de sprijin ofera un larg spectru de beneficii ce acopera cunostinte medicale, sfaturi practice, suport emotional si un simt imbunatatit al bunastarii si calitatii vietii. A fi informat despre boala direct de la oameni ce traiesc cu ea, este total diferit de a fi informat de un cadru medical sau un consilier: Oamenii care deja traiesc cu HIV isi inteleg unii altora situatia mai bine ca oricine. Este o orientare compatibila, chiar daca ofera un alt tip de informatie si sprijin, dar, intr-o situatie data, poate acoperi cel mai bine tipul de sprijin necesar pentru o anumita persoana. Asa ca este bine sa fie avuta in vedere ca o optiune importanta de ingrijire integrata. Multe aspecte cu care persoanele care traiesc cu SIDA se confrunta, cum ar fi stigmatizarea, aderarea la medicatie, simptomatologia si descurcarea cu o boala cronica sint destul de coplesitoare pentru a le face fata de de uniul singur. Intr-un grup de suport, membrii ofera si primesc mutual suport emotional si informatii practice la diferite nivele. Membrii pot invata unul de la acelalalt aptitudinile necesare de a se descurca cu problemele personale, cit si pentru a comunica cu ceilalti despre boala. Ei isi impartasesc experientele, punctele tari, sperantele, dar si lipsa de experienta, slabiciunile sau chiar disperarea. Impreuna, ei pot invata cum sa se descurce cu ingrijorarile fizice, mentale si emotionale si chiar sa le transforme intr-o activitate constructiva de participare sociala.

72

Module de curs online

REFERINTE PLWHA’s website: http://www.geocities.com/WestHollywood/3390/PLWAHP.htm; http://www.gnpplus.net/cms/index.php; http://www.aidsmap.com/cms1000231.asp (EN) Managing HIV/AIDS: http://www.managinghiv.com/ (EN) HIV Anonymous: http://www.hivanonymous.com/ (EN)

QUIZ

Care este cel mai recunoscut avantaj al unui grup de sprijin pentru persoanele care traiesc cu SIDA? A. Faptul ca toti este egala si impartasesc aceeasi experienta B. Faptul ca membrii grupului suport nu se tem de a fi contaminati si nu vor discrimina persoanele care traiesc cu SIDA C. Faptul ca este o comunitate activa si constructiva formata din oameni diferiti, care se confrunta in moduri diferite cu aceeasi problema

73

Module de curs online

MODULUL V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA OBIECTIV Sa cunoasca drepturile persoanelor care traiesc cu SIDA TITLU Sa cunoasca drepturile persoanelor care traiesc cu SIDA CONTINUT Datele epidemiologice despre HIV/SIDA arata ca raspindirea bolii este disproportional ridicata in cadrul unor populatii, cum ar fi femeile, copiii, cei care traiesc in saracie, minoritatile, migrantii etc. Aceasta poate fi atribuita lipsei unei forme de protectie a drepturilor omului, care atinge o dimensiune si mai mare in grupurile discriminate. De aceea, in 1998, ONU a venit cu Normele Internationale ale Drepturilor Omului pentru HIV/SIDA. ONU a recomandat ca toate statele sa mobilizeze toti actorii cheie si sa aiba un cadru de lucru national clar de a raspunde epidemiei. Drepturi fundamentale si privilegii ale persoanelor care traiesc cu SIDA Dezvoltarea Normelor Fundamentale ale UNAIDS asupra HIV/SIDA si Drepturile Omului a fost motivata de recunoasterea faptului ca eforturile de pervenire si control al HIV/SIDA nu avea succes decit daca aspectele etice si legale sint adresate si clar explicate. Normele acopera urmatoarele domenii:  Non-discriminarea (orice forma de segregare de la serviciile publice, acces la piata muncii si orice tip de violenta interpersonala este impermisibila)  Dreptul la intimitate (nu este permisa testarea obligatorie; statutul HIV poate fi pastrat confidential daca nu existe probe puternice de risc al sanatatii publice si daca pacientul are capacitatea de a decide pentru el insusi)  Libertatea completa de miscare (orice forma de inchidere, segregare sau izolare intr-un spital special este impermisibila)  Dreptul la educatie/informatie (persoanele care traiesc cu SIDA trebuie sa acceada ka toate tipurile de educatie si informatie privind HIV/SIDA)  Dreptul la ingrijiri gratuite (masuri de tratare si prevenire cum ar fi prezervative masculine si feminine gratuite) REFERINTE www.unaids.org http://www.unaids.org/en/PolicyAndPractice/GIPA/

74

QUIZ

Module de curs online

Poate un doctor sa dezvaluie statutul HIV al unui pacient? Can a doctor disclose the HIV status of a patient? A. Da, il poate dezvalui catre familia/rudele pacientului in cazuri de dizabilitate mentala sau daca pacientul este minor B. Nu, niciodata. Pacientul decide in legatura cu dezvaluirea statutului sau in orice circumstanta. C. Da, poate, oricind considera ca este potrivit.

75

Module de curs online

FISA DE LUCRU MODULUL V Ingrijirea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA CONTINUT Maria viziteaza centrul dvs. de ingrijire integrata pentru prima data. Ea este o mama in virsta de 35 de ani, casatorita cu Jose, de 39. Ea va arata o confirmare a statutului ei seropozitiv datata cu 2 ani in urma. La acel moemnt, serviciile de ingrijire de sanatate i-au recomandat sa inceapa tratamentul, insa ea „se simtea bine”. De asemenea, va mai spune ca este casatorita de 5 ani si are un fiu de 3 ani numit Timothy. Sotul ei este si el seropozitiv si face tratament inca de acum 2 ani, cind a aflat. Ea vine astazi pentru ca in ultima vreme nu s-a simtit prea bine, chiar a trebuit sa-si dea demisia de la slujba pentru ca se simtea slabita, si vrea sa inceapa tratametnul ARV acum.

INTREBARI

Citeste cu atentie textul si raspunde la urmatoarele intrebari: a) Ce nevoia re Maria ca purtator de HIV? b) Ce servicii de ingrijire credeti ca ar fi folositoare pentru Maria, considerind informatiile pe care le aveti despre ea? c) De ce este asa de important sa furnizati o retea de ingrijiri integrate persoanelor bolnave de SIDA?

76

Module de curs online

Roger a fost diagnosticat cu HIV cu cinci ani in urma. El lucreaza ca sofer la o companie de turism si are o buna aderenta ARV. Prietenul sau August care a fost recent diagnosticat cu HIV a fost concediat de catre anagajatorul sau din cauza statutului sau HIV. Roger va intraba daca persoanele care traiesc cu SIDA au dreptul de a lupta in aceasta situatie.

INTREBARI

Citeste cu atentie textul si raspunde la urmatoarele intrebari: a) Ce drepturi ale omului ar fi relevante pentru a le imaprtasi lui Roger, ca sa il poata ajuta? b) De ce credeti ca discriminarea persoanelor care traiesc cu SIDA persista? c) Care sint principalele efecte/consecinte ale acestei discriminari asupra vietilor persoanelor care traiesc cu SIDA?

77

Module de curs online

Modulul VI Modificari comportamentale si comunicare

78

Module de curs online

MODULUL VI Modificari comportamentale si comunicare OBIECTIV Sa inteleaga nevoia de o abordare multidimensionala a HIV/SIDA TITLU O abordare multidimensionala a HIV/SIDA in activitati de informare, educare si comunicare CONTINUT HIV/SIDA nu este doar o problema medicala, dar si un fenomen socio-economic si cultural. Astfel, are un impact cu mai multe fete. In timp ce evolueaza de la prima infectie la boala in sine, HIV/SIDA are consecinte dramatice si asupra mediului economic, social si cultural al persoanelor infectate si al familiilor sau partenerilor acestora, cum ar fi pierderea slujbei, respingerea de catre partener/a, familie, comunitate, destramarea sistemelor de relatii interpersonale, discriminarea. Veniturile familiale se diminueaza datorita imbolnavirii sau mortii celui care este principala sursa de venit si costurilor aferente ingrijirii bolnavului. Grupurile dezavantajate economic sint supuse celui mai mare risc si astfel, in mod tragic sufera cel mai mult din cauza bolii. Organizatia Mondiala pentru Sanatate (WHO) mentioneza in strategia sa impotriva HIV/SIDA ca: „Nici o alta boala nu a evidentiat atit de dramatic discrepantele si inegalitatile in accesul la ingrijiri medicale, oportunitate economica si protectia drepturilor fundamentale ale omului”. HIV nu poate fi pus sub control doar prin actiuni medicale si sanitare. Se leaga de toate aspectele activitatii umane: conditii de viata, context economic si social, norme sociale si culturale, modele si sisteme de valori. HIV/SIDA a devenit o provocare a sanatatii, dezvoltarii umanitatii. Modelul unidimensional este transformat intr-o prisma metaforica pentru a reprezenta o noua paradigma de bune practici.

79

Module de curs online

Perspectivele triangulate ale aspectelor (1) fizice, (2) psihosociale si (3) sociale. PHISICAL ASPECTE ASPECTS FIZICE

O abordare multidimens ionala a HIV/SIDA

PHYCHOLOGI ASPECTE PSIHOLOGICE CAL ASPECTS

ASPECTE SOCIALE

Informarea, educatia si comunicarea in domeniul HIV/SIDA au nevoie de o abordare multidimensionala  educatia HIV/SIDA nu trebuie sa fie exclusiv medicala, dar si etica, incluzind predarea de aptitudini necesare vietii de zi cu zi, incurajarea dezvoltarii personale  informarea, educatia si comunicarea trebuie sa aiba ca tinta publicul larg  activitatile specifice de informare tehnica, educare si comunicare trebuie dezvoltate pentru grupuri de risc  activitatile de educare trebuie dezvoltate atit in cadrul scolii cit si in afara sa  cooperarea dintre scoala si familie trebuie dezvoltata  rolul educatiei religioase in acest sens trebuie luata in considerare, cu o posibila armonizare a discursului spiritual si etic in ceea ce priveste HIV/SIDA, relatiile barbat-femeie, casatoria, solidaritatea si compasiunea  mass-media trebuie sa dezvolte diverse programe culturale menite a schimba comportamente prin comunicare REFERINTE School Health Education to Prevent AIDS and STD - Handbook for Curriculum Planners Web link: http://www.unesco.org/education/educprog/pead/GB/AIDSGB/AIDSGBtx/GuideGB/P lanif/UnitA.pdf EngenderHealth Organization , Infection Prevention Course Website http://www.engenderhealth.org/ip/ 80

QUIZ

Module de curs online

Care este propozitia care ilustreaza cel mai bine impactul cu mai multe fete al HIV/SIDA? A. HIV/SIDA este o problema medicala B. HIV/SIDA este un fenomen cultural C. HIV/SIDA are consecinte dramatice de ordin fizic, psihologic si social asupra indivizilor bolnavi si asupra familiilor acestora

81

Module de curs online

MODULUL VI Modificari comportamentale si comunicare OBIECTIV Sa poata relationa factorii de risc si vulnerabilitate cu interventiile TITLU Explorarea diferitelor dimensiuni ale vulnerabilitatii in cadrul a diferite populatii CONTINUT O mai buna fundatie in planificarea interventiilor in domeniul HIV/SIDA poate fi realizata prin dezvoltarea de diferite proiecte programatice concentrate pe vulnerabilitate. Explorarea diferitelor dimensiuni ale vulnerabilitatii in cadrul a diferite populatii aduce o mai precisa definire a interventiilor. Definitii RISC – probabilitatea de infectare De ex.: biologic: femeile mai mult ca barbatii, virsta: tinerii (15-24 de ani); categorii ocupationale: lucratori in domeniul sexulul; soferi tir SUSCEPTIBILITATE – infectare - Risc plus Context (conditii de viata, stil de viata si comportament) - De ce unii oameni au o sansa mai mare de a fi infectati decit altii (ex.: nu toti lucratorii in domeniul sexului prezinta riscuri egale de a fi infectati) VULNERABILITATE – afectare - cum si de ce HIV/SIDA afecteaza vietile oamenilor si mijloacele de trai, inclusiv ale acelora neinfectati O analiza mai buna a factorilor de vulnerabilitate poate conduce la interventii specifice: angajamente politice, abordari multisectoriale, impartasirea si utilizarea bunelor practici (ex: interventii la locul de munca, educatie individuala), coordonarea la nivel regional si national.

82

Module de curs online

Figura 1. Abordari de planificare strategica CERCETARE

ADMINISTRARE

EVALUAREA IMPCATULUI

INTERVENTIE (monitorizare – deriva din abordare)

(Cercetare)

PLANURI STRATEGICE

Raspuns multisectorial

PLANURI STRATEGICE INTEGRATE

Resursele disponibile integrarii = definirea obiectivelor; colaborare

CUM? CUM SE VA SFIRSI?

VIZIUNE

ABORDAREA DE RE-GINDIRE Teorie; Metodologie; Gindire critica; Valori/Filosofie

Factorii contextuali specifici asociati cu vulnerabilitatea femeilor la HIV pot include: Factori de risc vulnerabilitate Femininitate

Norme culturale Saracie

si Consideratii relevante pentru femei In multe comunitati, fetele nemaritate sint discriminate social daca isi pierd virginitatea inainte de casatorie. Aceasta stigmatizare le descurajeaza sa ceara informatii despre sex sau HIV de teama sa nu fie etichetate ca active sexual. Normele culturale adesea ataseaza o stigmatizare negativa femeilor infectate, si privesc femeile si fetele ca principalele ingrijitoare. Saracia citeodata impinge femeile sa se angajeze in comportamente riscante, cum ar fi sexul pentru bani.

83

Module de curs online

Dependenta economica Acces la ingrijiri medicale Violenta asupra femeii Factori fiziologici

Factori ocupationali

Ca rezultat, femeile sint mai vulnerabile la contractarea virusului HIV deoarece nu pot negocia sexul protejat. Dependenta economica a femeilor de barbati le creste vulnerabilitatea la infectarea cu HIV. Accesarea tratamentului pentru Boli cu Transmitere Sexuala (BTS) este adesea dificila si stigmatizatoare pentru femei. Violenta asupra femeilor le forteaza sa se angajeze in activitati sexuale Factorii fiziologici le fac pe femei mai vulnerabile decit barbatii la contractarea virusului HIV, le indeparteaza pe femei de la consilirea si testarea voluntara si le impiedica pe femei sa-si ia masurile necesare de prevenire a transmiterii de la mama la copil. Lucratoarele in domeniul sexului comercial sint in special supuse riscului de contractare a BTS, ceea ce le face mai vulnerabile la virusul HIV.

REFERINTE

QUIZ

YOUNG PEOPLE AND HIV/AIDS OPPORTUNITY IN CRISIS Web site: http://portal.unesco.org/education/en/files/39477/11152152943pub_youngpeople_hiv aids_en.pdf/pub_youngpeople_hivaids_en.pdf Care factor este cel mai specific pentru vulnerabilitatea femeilor la infectia cu HIV? A. Femeile au mai putine informatii despre sex sau Hiv decit barbatii B. Femeile sint in mod voluntar tinute departe de consiliere si testare C. Femeile care lucreaza in domeniul sexului se supun unui risc ridicat de a fi infectate cu HIV

84

Module de curs online

MODULUL VI Modificari comportamentale si comunicare OBIECTIV Sa cunoasca procesele din spatele schimbarii comportamentale TITLU Comunicarea schimbarii comportamentale CONTINUT Oferirea de informatii despre HIV/sIDA nu este de ajuns sa aduca schimbarea in comportament. Pentru a reduce nivelul de risc sau a-si schimba comportamentele, indivizii si comunitatile trebui mai intii sa inteleaga notiunile de baza despre HIS si SIDA, sa adopte atitudini cheie, sa dobindeasca un set de aptitudini si, de asemenea, sa primeasca acces la produsele si serviciile potrivite. Programele de modificare a comportamentului tind sa se concentreze pe citeva teorii ce au cistigat teren in anii ’80. Termenul de comunicare a schimbarii comportamentale a fost folosit pentru prima data in proiectele de prevenire a HIV si TBC. Comunicarea schimbarii comportamentale este un instrument multinivel pentru promovarea si si sustinerea comportamentelor reducatoare de risc la nivelul indivizilor si comunitatilor prin distribuirea de mesaje de sanatate printr-o varietate de canale de comunicare. Comunicarea schimbarii comportamentale este folosirea strategica a comunicarii (de ex: interpersonala, discutii de grup, mass-media, grupuri de suport, materiale digitale si tiparite, filmulete) ce conduce la promovarea schimbarii in comportamentul indivizilor, familiilor sau comunitatilor. Comunicarea schimbarii comportamentale este influentata de dezvoltare si nivelul serviciilor de sanatate si indivizii sint influentati de comunitate si societate.

85

Module de curs online

Factori activatori

Stadiile schimbarii comportamentale continue Oferirea de comunicatie eficienta Crearea si activarea politicilor de mediu, valorilor comunitare, drepturilor omului

Inconstient Constient Ingrijorat Cunoscatori Motivat de a schimba Practicind schimbare comportamentala de proba Practicind schimbare comportamentala sustinuta

Oferirea de servicii si produse accesibile

Canale Mass media Retele comunitare si medica traditionala Comunicare interpersonala/ de grup

Figura1. Un cadru pentru proiectarea comunicari schimbarii comportamentale Cind isi schimba comportamentul, individul comunitatea sau institutia parcurge o serie de pasi. Strategia de comunicare a schimbarii comportamentale are urmatorii pasi: 1. Identificarea problemei bazata pe obiectivele generale ale programului 2. Segmentarea populatiilor tinta 3. Angajarea in cercetare formativa 4. Identificarea obiectivelor de schimbare comportamentala 5. Cautarea de acorduri cu entitatile interesate 6. Proiectarea planului de comunicare, incluzind obiective, tematica generala, mesaje specifice si canale de diseminare 7. Pre-testare si revizuire 8. Comunicatia directionata asupra grupurilor specifice 9. Implementarea planului 10. Monitorizarea si evaluarea sa 11. Obtinerea feedback-ului si revizuirea corespunzatoare REFERINTE FHI/AIDSCAP. (2003) How to create an effective communication project. http://www.rhrc.org/resources/sti/hivaidsmanual/resources/fromweb/createeffectivecommunic.pdf

86

QUIZ

Module de curs online

Care este scopul final al comunicarii schimbarii comportamentale? A. Furnizarea unei comunicari eficiente B. Promovarea unei schimbari sustinute in comportamentul indivizilor, familiilor sau comunitatilor C. Furnizarea unui mediu suport

87

Module de curs online

MODULUL VI Modificari comportamentale si comunicare OBIECTIV Sa poata folosi principiile de comunicare prin modificarea comportamentului TITLU Principiile de comunicare a schimbarii comportamentale CONTINUT Comunicarea schimbarii comportamentale este o componenta integrala a unui program comprehensiv de prevenire, ingrijire si sprijinire in domeniul HIV/SIDA de promovare a comportamentelor pozitive si de furnizare a unui mediu suport care sa permita oamenilor sa initieze si sa sustina comportamente pozitive. Strategiile folosite in comunicarea schimbarii comportamentale sint ascultarea, intelegerea si apoi negocierea cu indivizii si comunitatile pentru comportamente de sanatate pozitive de termen lung. Inainte de a proiecta interventia de comunicare a schimbarii comportamentale, este important sa cunoastem exact comportamentul cui trebuie influentat si asupra carui aspect al comportamentului trebuie sa ne concentram pentru a-l schimba, deoarece diferite grupuri tinta cer diferite abordari. Astfel, cind se iau decizii referitor la caror grupuri tinta si caror factori sa ne adresam, este necesar sa luam in considerare:  care grupuri tinta sint cele mai vulnerabile  care factori de risc/vulnerabilitate sint cei mai importanti  care factori pot fi legati de impactul conflictului si dezradacinarii  caror grupuri tinta si factori de risc/vulnerabilitate vrea comunitatea sa li se adreseze  care ar putea fi stimulii pentru schimbarea comportamentului  care ar putea fi barierele in fata schimbarii comportamentului  ce tip de mesaje vor fi cele mai pline de inteles pentru fiecare grup tinta  ce forma de media ar fi cel mai bine de folosit pentru a ajunge la grupul tinta  ce servicii/resurse sint accesibile grupului tinta Obiectivele comunicarii schimbarii comportamentale trebuie sa fie dezvoltate in contextul obiectivelor generale ale programului si al obiectivelor schimbarii specifice a comportamentului. Exemplu: Obiectivele programului: Reducerea prevalentei HIV in rindul tinerilor in asezamintele urbane ale tarii X.

88

Module de curs online

Obiectivele comunicarii schimbarii comportamentale:  cresterea folosirii prezervativului  cresterea perceptiei riscului sau schimbarea atitudinilor inspre folosirea prezervativelor  intirziera debutului sexual  reducerea numarului de parteneri  cresterea cererii de servicii  crearea cererii de informatie despre HIV si SIDA  promovarea acceptarii in rindul comunitatilor a sexualitatii tinerilor si valoarea serviciilor medicale reproductive pentru tineret Comunicarea schimbarii comportamentale eficienta se poate adresa: Cresterii cunostintelor. Comunicarea schimbarii comportamentale poate asigura ca oamenii primesc informatii de baza despre HIV si SIDa intr-o limba sau mediu vizual. Stimularii dialogului comunitar. Comunicarea schimbarii comportamentale poate incuraja descutiile asupra aspectelor fundamentale ale HIV/SIDA si a factorilor ce stau la baza epidemiei, cum ar fi comportamentele si scenariile ce prezinta riscuri, mediile si practicile culturale legate de sex si sexualitate, practicile marginalizate (cum ar fi consumul de droguri) care creaza aceste conditii. Promovarii schimbarii esentiale de atitudine. Comunicarea schimbarii comportamentale poate duce la schimbari potrivite in atitudine referitor la, de exemplu, cu riscul personal de infectare cu HIV este perceput, credinta in dreptul si responsabilitatea practicilor protejate si serviciilor sanitare de suport, furnizarea de servicii cu compasiune si fara a judeca, o mai mare deschidere la rolul genurilor si cresterea drepturilor fundamentale acelora vulnerabili sau afectati de HIV si SIDA. Reducerii stigmatizarii si discriminarii. Comunicarea despre prevenirea HIV/SIDA trebuie sa se adreseze stigamatizarii si discriminarii. Esecul in adresarea stigmatizarii poate permite unor oameni sa ignore mesajele de prevenire a HIV si, de asemenea, poate impiedica indivizii de a cauta consiliere si testare voluntara si ingrijiri medicale potrivite, incluzind servicii de preventie. Stigmatizarea este uneori atasata folosirii prezervativelor. Promovarii serviciilor de prevenire, ingrijire si suport. Comunicarea schimbarii comportamentale poate promova servicii pentru infectii transmisibile sexual, consumatorii de droguri intravenoase, orfanii si copiii vulnerabili, consiliere si testare voluntara pentru transmiterea de la mama la copil; grupuri de sprijin pentru persoanele care traiesc cu SIDA; ingrijiri medicale pentru infectii oportuniste; suport social si economic. Imbunatatirii aptitudinilor si simtului de auto-eficienta. Programele de comunicare a schimbarii comportamentale se pot concentra pe invatarea si consolidarea unor noi aptitudini si comportamente, cum ar fi folosirea prezervativelor, negocierea sexului protejat si practicile de injectare protejata. REFERINTE A Handbook for the Design and Management of Programs Edited by Gina Dallabetta, Marie Laga, Peter Lamptey http://www.rhrc.org/resources/sti/hivaidsmanual/resources/fromweb/controlstdcdv.pdf

89

QUIZ

Module de curs online

Care ar trebui sa fie primul obiectiv al unui program care se adreseaza stigamtizarii? A. Determinarea indivizilor sa-si intirzie debutul sexual B. Determinarea indivizilor sa reduca numarul de parteneri C. Determinarea indivizilor sa participe voluntar la consiliere si testare

90

Module de curs online

MODULUL VI Modificari comportamentale si comunicare OBIECTIV Sa poata dezvolta o participare activa TITLU Tehnici de invatare participativa CONTINUT Educatia despre HIV/SIDA este mai eficienta daca este bazata pe invatare participativa. Invatarea participativa este:  O interactiune pozitiva a procesului de invatare prin orientarea catre participare  Un instrument de largire a orizontului de cunostinte al participantilor: atingerea unui nou nivel teoretic pornind de la experienta  Un instrument de promovare a invatarii in echipa, de construire a unei viziuni comune, de formare a modelelor mentale si de imbunatatire a abilitatilor personale in rindul participantilor si formatorilor Ca invatare interactiva, invatarea participativa este un proces activ in cadrul caruia participantul trece printr-o experienta si invata din ea. Sunt multe metode prin care se pot implica participantii in propria invatare. Exista o multime de tehnici pentru invatarea participativa cum ar fi incalzire, inviorare, vizualizare, interogare, dramaturgie, procese de intrare-iesire etc. Citeva tehnici:  Brainstorming Tehnica brainstorming este o metoda de generare de idei. Ea permite participantilor sa lucreze impreuna pentru a construi o colectie de idei pe care le pot folosi apoi la rezolvarea problemelor. Aceasta abordare este foarte utila in special cind avem nevoie de idei noii si inovatoare. Sint doua faze: - Prima faza este timpul pentru generarea a cit mai multe idei. Ideile pot fi scrise pe bucati de hirtie si puse pe un panou sau scrise direct pe hirtie sau pe tabla. Nu sint permise comentarii sau critici in timpul acestei etape. - A doua faza permite grupului sa evalueze ideile generate in timpul primei etape. Membrii grupului pot face asta mai intii grupind ideile similare in categorii si dind fiecarei categorii o prioritate. Pasi pentru o sesiune de brainstorming: 1. Identificati problema cu ajutorul participantilor

91

Module de curs online

Scrieti problema pe tabla si explicarea sa Rugati participantii sa se gindeasca la problema pentru citeva minute Cereti idei rapide asupra problemei fara elaborare Rugati participantii sa nu intrerupa sau contrazica Desemnati pe cineva sa scrie idei pe tabla Opriti brainstorming-ul la un anumit punct si rugati participantii sa clarifice fiecare idee 8. Grupati ideile in categorii si prioritizati 9. Discutati si subliniati ideile asupra carora s-a cazut de acord 2. 3. 4. 5. 6. 7.





 









Studii de caz Discutati o situatie imaginara sau reala din cadrul grupului (de ex. stigmatizarea persoanelor care traiesc cu SIDA) pentru a incuraja discutia asupra strategiilor de marketing. Folositi studiul de caz pentru a pune intrebari despre o activitate asupra careia lucreaza grupul. Sondaje comunitare Sondati indivizii din comunitate despre cunostintele si opiniile lor. Intrebati un numar de persoane care reprezinta audienta despre ideile dvs. Incidente critice Folositi situatii problema pentru a analiza avantajele si dezavantajele si solutiile posibile pentru o situatie data. Imagini sau desene va vor ajuta. Descrierea imaginilor vizuale Alegeti o fotografie sau un desen cu un mesaj clar, relevant. Inainte de a afisa imaginea, cereti ca trei voluntari sa paraseasca sala. Discutati cu ceilalti participanti cum sa descrie imaginea. Cereti persoanei A sa intre si sa asculte o descriere a imaginii (fara sa o vada). Rugati persoana A sa ii spuna persoanei B, iar aceasta, la rindul ei, persoanei C. Rugati persoana C sa deseneze imaginea. Bine, rau sau intre si intre Aratati participantilor imagini, fiecare cu o scena ce ar putea fi interpretata ca bine, rau sau intre si intre, in functie de punctul de vedere. Rugati participantii sa imparta aceste scene in aceste trei categorii (bine, rau, la mijloc) si discutati optiunile. Colectarea de informatii Cereti membrilor sa colecteze informatii despre subiecte relevante de la biblioteca locala, oficii, organizatii de servicii etc. Aceasta este utila pentru a afla care sint rezultatele probabile sau ce este necesar pentru o idee inainte de a o pune in practica. Interviu Puneti intrebari informatorilor cheie individual sau ca grup. Folositi interviuri semi-structurate (de ex. cu unele intrebari reper pregatite in avans) sau interviuri libere. Intervievarea reciproca este, de asemenea, o buna metoda de a practica abilitatile de intervievare. Puzzle Taiati bucati mai mari de hirtie in doua sau mai multe piese de puzzle, si apoi marcati latura „corecta”. Dati fiecarui participant cite o bucata si rugati participantii sa combine bucatile fara sa vorbeasca. Urmariti ce se intimpla si folositi rezultatele pentru a discuta despre comunicare si cooperare de grup.

92

Module de curs online



Construiti ceva impreuna Furnizati materiale si obiecte si rugati participantii sa construiasca ceva. Urmariti rezultatele si folositi-le pentru a discuta despre comunicare si cooperare.  Discutie participativa Cel mai bine folosita in combinatie cu alte metode. Adunati membrii in gruprui mai mici sau mai mari si discutati un subiect de interes. Stimulati reactii folosind intrebari deschise: „Ce vedeti aici? De ce credeti ca se intimpla? Cind aceasta se intimpla in situatia voastra, ce problema cauzeaza? Ce putem face in legatura cu aceasta?”, „Ce ati face daca prietenul vostru...?”. Puneti intrebari care au nevoie de raspunsuri clare: „Cind a fost ultima data cind... si ce ati facut atunci? Ce ati facut ieri? Citi...? Cind ati... ultima...? Ce se intimpla in familia voastra...?”, „Cunoasteti pe cineva care...?”.  Poze, postere si carti ilustrate Prezentati o poveste despre un subiect relevant folosind poze si discutati continutul si rezultatele. Folositi impreuna studii de caz sau incidente critice.  Demonstratie practica Aratati exact cum trebuie facut un anumit lucru. Apoi rugati membrii vizati sa faca acelasi lucru. REFERINTE International HIV/AIDS Alliance. 100 ways to energize groups: games to use in workshops, meetings and the community Web link: http://www.rhrc.org/resources/sti/hivaidsmanual/resources/fromweb/416_energizer_p_01_of_05.pdf STOP, THINK AIDS AND GO! - HIV/AIDS Awareness Game, Web site : http://www.lutheranaids.net/aidsgame.pdf

QUIZ

Ce este metoda brainstorming? A. O analiza a avantajelor si dezavantajelor si a posibilelor solutii unei situatii date B. Un mod de a genera idei liber, care le permite participantilor sa alcatuiasca o colectie de idei pentru rezolvarea unor probleme C. O discutie despre o situatie imaginara sau reala pentru a incuraja discutia despre strategiile de marketing

93

Module de curs online

MODULUL VI Modificari comportamentale si comunicare OBIECTIV Sa fie constienti de punctele tari si provocarile a educatiei semenilor TITLU Strategii de educatie de la egal la egal care se adreseaza HIV/SIDA CONTINUT Educatia de la egal la egal poate fi considerata o strategie potrivita pentru prevenirea HIV, in special pentru tineri. Educatia intre egali inseamna o abordare, un canal de comunicare, o metodologie, o filosofie sau o strategie de interventie. In Engleza termenul peer (peer education) se refera la „acela care se afla pe pozitie egala cu un altul; cineva care apartine aceluias grup social, in special bazat pe virsta, grad sau statut”. Educatia intre egali este un model de formare care incurajeaza participantii sa dezvolte si sa tina ateliere de informare egalilor lor. Educatia de la egal al egal este adesea folosita pentrua efectua schimbari in cunostinte, atitudini, credinte si comportamente la nivel individual. Educatia intre egali poate contribui la schimbarea normelor grupurilor de egali folosind metode acceptate cultural. Educatia intre egali este una dintre cele mai larg folosite strategii de abordare a pandemiei HIV/SIDA, de exemplu activitatile program de stimulare a schimbarilor in comportament, a ingrijirii si sprijinirii persoanelor care traiesc cu SIDA. In programele de educatie de la egal al egal sint folosite metodologii participative care includ exercitii interactive, joc de roluri, coduri de imagini sau cartografierea comunitatilor. Curiculumul este flexibil si adecvat cultural. Educatorul poate fi cineva din cadrul grupului care trebuie educat sau poate fi cineva care provine dintr-un cadru social, o grup de virsta sau de sex similar cu cel al audientei tinta sau uneori o persoana care este seropozitiva. Educatia intre egali este o forma sociala de educatie fara sali de clasa sau caiete de notite, in afara „scolii”. Sesiunile se pot desfasura oriunde este convenabil: la locul de munca, la un picnic sau chiar intr-un bar. Educatia de la egal la egal este adesea eficienta deoarece educatorii egali sint credibili, din moment ce discuta aspecte personale, au relatii informale, au un limbaj comun si ofera oamenilor oportunitatea de a pune intrebari cuiva care nu este o figura autoritara. Exemplu de experienta in acest domeniu: „Laura este un ‚educator egal’ care in mod voluntar isi petrece timpul sa predea grupurilor de lucratori in domenul sexului despre HIV si alte boli cu transmitere

94

Module de curs online

sexuala. Amelia si prietenii sai participa la un curs de o saptamina pentru a invata cums a foloseasca prezervativele, cum sa faca testul pentru a afla daca sint infectate si cum sa abordeze refuzul barbatilor de a folosi o forma de protectie. Laura le arata fotografii despre cum poate si cum nu poate fi transmis virusul HIV, si face joc de roluri cu persoanele implicate.” „Jamie este un educator egal care le preda colegilor camionagii despre riscul de a lua HIV prin sex neprotejat. In fiecare zi Jamie viziteaza parcarile camionagiilor, aratindu-le cum sa puna un prezervativ, explicindu-le despre HIV si de ce trebuie sa se protejeze.” „Paul, un camionagiu care a primit pregatire despre HIV, a comentat ‚Credeam ca este doar o boala inventata de batrini ca sa ne opreasca de la a face sex. Dar acum ne-am vazut prietenii murind de SIDA si stim ca SIDA este reala’.” Sursa : http://www.dfid.gov.uk/casestudies REFERINTE

QUIZ

Extra Time Youth Peer Education and HIV Prevention Workbook Web link: http://www.globalhealthcommunication.org/updates/detail/8 Un educator egal este: A. Orice educator care foloseste metodologii participative B. Orice educator care dezvolta si tine ateliere de formare C. O persoana care este pe o pozitie egala cu indivizii sau grupurile carora le preda

95

Module de curs online

FISA DE LUCRU MODULUL VI Modificari comportamentale si comunicare CONTINUT „Semnificatia bio-medicala a SIDA condus la convingerea generala ca SIDA este o boala letala care nu poate fi vindecata de nici un medicament disponibil. SIDA este o boala infectioasa care poate fi transmisa prin singe de la persoana infectata, folosirea in comun a acelor sau prin sex cu o persoana infectata. Totusi, nu exista explicatie clara pentru mecanismul de infectare cu SIDA. Astfel, persoanele care traiesc cu SIDA sint privite ca ‚persoane cu o boala care este gata sa cauzeze moartea altor oameni’. Intr-adevar, o astfel de perceptie face ca persoanele care traiesc cu SIDA sa devina ‚ceilalti’ intr-o societate. Media raspindeste aceasta perceptie in societatea si compara persoanele care traiesc cu SIDA cu criminali sau cu un dusman care ar trebui suprimat total. Un desen animat ce infatiseaza o figura cu gheare insingerate si o sabie si un mesaj ce descrie SIDA ca un ‚dezastru’ sau ca un ‚pericul tacut’ sint ambele folosite in mod comun in campania guvernamentala impotriva SIDA. Aceasta intareste imaginea persoanelor care traiesc cu SIDA de ‚ceilalti’, excluzindu-le din spatiul social si moral al societatii tailandeze.”

INTREBARI

Sursa: A Cultural Approach to HIV/AIDS Prevention and Care: Thailand's Experience, UNESCO, 1999. Citeste cu atentie textul si raspunde la urmatoarele intrebari: 1. Care sint informatiile incorecte furnizate despre infectia cu SIDA? 2. Cum este imaginea persoanelor care traiesc cu SIDA exacerbata? 3. Explicati cum incurajeaza desenul animat folosit in campania guvernamentala stigmatizarea persoanelor care traiesc cu SIDA? 4. Considerati ca o astfel de „strategie de informare si educare” ar putea promova si sustine schimbari comportamentale de reducere a riscurilor la nivelul indivizilor si comunitatilor? Explicati-va parerea.

96

Module de curs online

97