BANATUS TIMISVARIENSIS vel BANATUS TEMESIENSIS ? de Sorin FOR IU Cuvinte cheie: Banat, nume, variante, secolul XVIII Oricât ar p rea de ciudat, problemele ridicate de denumirea teritoriului m rginit la nord de râul Mure , la vest de râul Tisza, la sud de fluviul Dun rea i la est de mun$ii Carpa$i (mun$ii Poiana Rusc - Masivul Banatic - lan$ul Cernei), adic ceea ce azi denumim Banat, nu i-au g sit înc o rezolvare satisf c toare, complet i definitiv în istoriografia b n $ean i, cu atât mai pu$in, în cea româneasc ori mondial . Cu o alt ocazie1 am ar tat c denumirea de Banatus Timisvariensis a fost folosit deja cu 15 ani mai repede2 decât se tia3 i într-un cu totul alt context istoric4 decât se credea. Apoi, într-un alt studiu5, am analizat evolu$ia denumirii regiunii la cump na secolelor XVIIXVIII, din momentul asediului otoman al ora ului Wien (14.07.1683) i pân la semnarea p cii de la Po9arevac / Passarowitz6 (21.07.1718) i am concluzionat c denumirea Banatus Timisvariensis (l.l.) / Temesvarer Banat (l.g.) a fost constant folosit de autorit $ile civile i militare ale Casei de Habsburg în toat perioada 1685-1718. Tot acum a ap rut i dihotomia7 Banatul Timi oarei / Banatul Timi ului, cea care va fi o caracteristic constant a denumirii regiunii chiar pân în secolul XXI8. Scopul acestui studiu9 este de-a clarifica un alt aspect fundamental al denumirii oficiale a Banatului în sec. XVIII (1718-'78); s-a numit acesta Banatus Timisvariensis vel Banatus Temesiensis10? Întrebarea nu este deloc superflu dup cum pare la prima vedere. De exemplu, în 1879, istoricul preot SZENTKLÁRAY JenK11 afirma12 categoric c Ezentúl (probabil 13.10.1716 -n.m.) hatvanhárom évig vagyis 1779-ig viselte a tartomány a „Temesi Bánság” nevezetét13 dup ce, cu doar o propozi$ie mai înainte, men$ionase c este vorba de Temesi vagy Temesvári Bánság14. Majoritatea istoricilor b n $eni

a se vedea studiul meu Despre prima atestare a denumirii Banatvs Timisvariensis (1685) (AB) [ i http://www.banat.ro/1685.htm ]. în toamna anului 1685. 3 1698-'99, apari$ia denumirii de Banat fiind legat direct de actele tratatului de la Sremski Karlovci / Karlowitz [(l.g.), Karlóca (l.m.), Carlovi$,, Carlov $ (l.r.), Karlofça (l.t.); azi, PQRSTUV WXQYZ[\V / Sremski Karlovci, RS]. 4 la începutul Marelui R zboi contra Otomanilor / R zboiul Ligii Sfinte (1683-'99) i nu la sfâr itul acestuia. 5 Denumirea Banatului la cump%na secolelor XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ]. 6 Passarowitz (l.g.), Pozsarevác (l.m.), Pojarov $ (l.r.), Po9arevac (l.s.), Pasarofça (l.t.); azi, `ZaXQR[X\ / Po9arevac, RS. Tratativele de pace dintre Imperiul Otoman i Sfântul Imperiu Roman de Na$iune German * / Repubblica di Venezia au început greu pe 5.06.1718 i s-au finalizat la 21.07.1718 prin semnarea tratatului de pace de la Po9arevac / Passarowitz. * Sfântul Imperiu Roman de Na$iune German (l.r.) / Sacrum Romanum Imperium (l.l.) / Heiligen Römischen Reiches Deutscher Nation (l.g.) a existat între 2.02.962 - 6.08.1806. Dup 1438, cu o singur excep$ie (1742-'45), reprezentan$ii Casei de Habsburg (dup 1745, Habsburg-Lorraine) au fost constant ale i drept Romanorum Imperator. 7 Dihotomie – ... 4 (Logic ) Diviziune a unei no$iuni în doi membri contradictorii. (MDA, II, 163) 8 de exemplu, vezi faimoasa Encyclopædia Britannica [ varianta Online: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/51329/Banat ]. 9 care face parte dintr-o carte aflat înc în lucru sub titlul provizoriu Ban(i) & Banat. Istorie +i Etimologie. Din acela i ciclu de studii mai fac parte Denumirea Banatului la cumpana sec. XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ] i Denumirile Banatului în secolul XIX [ http://www.banat.ro/XIX.pdf ]. 10 Banatul Timi oarei sau Banatul Timi ului? (l.r.) / Temeschwarer Banat oder Temeser Banats? (l.g.) / Temesvári Bánság vagy Temesi Bánság? (l.m.) / Temišvarski Banat ili Tamiški Banat? (l.s.). În limba latin exist mai multe echivalen$e pentru conjunc$ia sau (l.r.) / oder (l.g.) / vagy (l.m.) / ili (l.s.): vel, si vis, aut dar acestea au în$elesuri diferite din punct de vedere logic. În termeni logici, aut însemn sau A ( i numai A) - sau B ( i numai B) iar vel arat c poate fi A sau B f r a implica îns i unicitatea existent în cazul lui aut. În documentele redactate în limba latin în secolele XVII-XVIII, Banatul Timi oarei are drept corespondent Banatus Timisvariensis, Banatus Temesvariensis ori Banatus Temisvariensis în func$ie de limba din care se latinizeaz numele ora ului Timi oara (Temesvár - l.m.; Temišvar - l.s.; Timišvár - l.b.). În acest studiu am ales s utilizez forma Banatus Timisvariensis doar pentru c ea este cea atestat ini$ial în 16851. 11 SZENTKLÁRAY Jen! [* 22.01.1843, Vranjevo, RS /Aracs (l.m.), Arag (l.s.), în fostul Torontál vármegye; † 12.10.1925, Timi oara]; preot Romano-Catolic i istoric maghiar cu accente na$ionaliste specifice epocii în care a tr it. 12 SJ, 17. 13 "Din acest moment (probabil 16.10.1716 -n.m.), pentru 63 de ani, adic3 pân3 în 1779, provincia a purtat numele de „Temesi Bánság”" (în original în l.m.). În fapt, referin$a lui Szentkláray este defectuoas pentru c el în propozi$ia anterioar vorbe te de "a pozsarováczi békekötés ... 1718. julius 12" (Pacea de la Po9arevac / Passarowitz) iar între cele dou evenimente (Pacea de la Po9arevac / Passarowitz i retrocedarea Banatului c tre regatul ungar în 1.02.1778) sunt mai pu$in de 60 de ani. De aceea, b nuiesc c Szentkláray vrea s se refere la cucerirea cet $ii Timi oara (13.10.1716). De asemenea, gre it este i data (1779) avansat de Szentkláray pentru retrocedarea Banatului care, de fapt, a avut loc formal la 1.02.1778. 14 "Banatul Timi ului sau Banatul Timi oarei" (în original în l.m.). 1 2

1

din a doua jum tate a secolului XIX vorbesc aproape exclusiv de Banatul Timi ului15 iar acest fenomen reverbereaz chiar i pân în zilele noastre16. În 1977, Petru RADU i Dimitrie ONCIULESCU sus$in17 c ... austriecii (sic!)18 ... vor administra un timp, (regiunea -n.m.) separat de Ungaria, ca un domeniu al coroanei19, numit „Banatul Timi an”... pentru ca în fraza urm toare s scrie despre Landes-Administration des Temesvarer Banats20. Istoricul Ioan HAlEGAN afirm (1997, 2003)21 c ... numele de „Banatus Temesvariensis” (Banatul Timi oarei), (a fost -n.m.) modificat ulterior în „Banatus Temesiensis” (Banatul Timi an) ... iar Prin contrac?ie, s-a ajuns mai apoi la forma simpl3 Banat. F r temei22, Costin FENEpAN sus$ine (1984, 1996, 1997)23, nici mai mult nici mai pu$in, c avem de-a face chiar cu @ara Banatului24 iar acest concept / nume este preluat necritic nu doar25 de Ioan i Rodica MUNTEANU în monografia lor despre Timi oara26 sau de Cronologia jude?ului Timi 27 dar, implicit, chiar i de academica Istoria Românilor28! S ne mai mir m deci c denumirea de @ara Banatului a ajuns deja (nemeritat!) i în manualele colare29? Aceasta probabil i datorit înfluen$ei exercitate de realitatea politico-administrativ numit Serbischen Wojwodschaft und des Temeser Banats care a existat între 4.03.1849-27.12.1860 i pe care to$i au cunoscut-o nemijlocit: -Leonhard [Lénárt] BÖHM, Geschichte des Temeser Banats, 2 vol., Leipzig, 1861. -Johann Heinrich [János Henrik] SCHWICKER, Geschichte des Temeser Banats, Grosz-Becskerek, 1861 i edi$ia a II-a, Pest, 1872. -PESTY Frigyes, A Temesi Bánság elnevezésének jogosulatlansága (PF). Etc. 16 -SZENTKLÁRAY JenK, Mercy Claudius Florimund kormányzata a temesi bánságban (SJ2, p. 9: Temesi Bánság-... (Temeswarer Banat)). -Josef KALLBRUNNER, Zur Geschichte der Wirtschaft im Temescher Banat bis zum Ausgang des Siebenjährigen Krieges, Südostdeutsche Forschungen, nr. I, Herausgeber im Auftrage des Instituts zur Erforschung des deutschen Volkstums im Süden und Südosten in München von Dr. Fritz Valjavec, Verlag Max Schick, München, 1936, VI + 311 Seite; p. 46-60. -Dr. Nicolae ILIEpIU, Timi oara. Monografie istoric3, Volumul I, (Institutul de Arte Grafice) G. Matheiu, Timi oara, 1943, 446 pg.; p. 422423, 438: Temesvarer Banats (l.g.) este tradus drept Banatul i Banatul Timi an. Edi$ia a II-a, rev zut i ad ugit , Editura Planetarium, Timi oara, 2003, ISBN 973-97327-2-0; p. 385, 398. -PETROVICS István, Módszertani problémák a középkori Temesvár történetének kutatása kapcsán, publicat în VONYÓ József (szerkesztette), Várostörténet, helytörténet. Elmélet és módszertan, Tanulmányok Pécs TörténetébKl 14, Pécs, Története Alapítvány, Pécs, 2003, 194 oldal, Korall: társadalomtörténeti folyóirat, ISSN 1586-2410; p. 143: Ezt a területet [i.e. A Temesi régió (a Duna-Tisza-Maros-köz)] az oszmán törökök 1716-1718 között lezajlott kiLzését követMen Temesi Bánság (banatus Temesiensis, Temescher Banat) néven határMrvidékké szervezte a bécsi udvar. 17 RO, 20. 18 putem oare vorbi de austrieci înainte de 1804, atunci când Franz I a devenit Kaiser von Österreich (Împ rat al Austriei)? Sau de români înainte de 11.12.1861? Franz II / I de Habsburg [* 12.02.1768, Firenze, IT; † 2.03.1835, Wien]; între 1.03.1792-6.08.1806, sub numele de Franz II, este ultimul împ rat al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German 6*. Din 11.08./7.12.1804 el devine împ rat al Austriei sub numele Franz I. 19 în fapt, pân în 1778, Banatul este un teritoriu neoacquistic cu statut de provincie din cadrul Erblanderului* Casei de Habsburg. * Erblande = proprietate de ba tin a unei case mo tenitoare. (DGR, 297, c) 20 Administra$ia provincial a Banatului Timi oarei (tr.m.). 21 IH2, 188; IH, 20. 22 pentru c el doar traduce neadecvat Landesadministration (FGW, 179) drept Administra?ia @3rii Banatului (FG, 144), Banater LandesEinrichtungs-Commision drept Comisia de organizare a @3rii Banatului i Banater Landes-Administration drept Administra?ia @3rii Banatului. 23 FG, 9, 144; CF4, 16; CF, 47, 49. 24 chiar dac "sun " foarte bine, nu cred c putem folosi – precum o face cu non alan$ Costin FENEpAN (CF) –, cu inima împ cat i mintea limpede, nici sintagma de Banat imperial* pentru c în$elesul ei implic o apartenen$ la Sfântul Imperiu Roman de Na$iune German iar aceasta nu a existat niciodat . Karl VI, Maria Theresia i Joseph II au de$inut Banatul în calitatea lor de capi ai familiei i Casei de Habsburg / de Austria i nu în cea de împ ra$i / Romanorum Imperator ai Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German (Maria Theresia nici nu putea fi aleas i încoronat Romanorum Imperator datorit legii salice). Drept dovad , Banatul s-a aflat tot în posesia Casei de Habsburg(-Lothringen) i atunci când nici un reprezentant al acesteia nu a fost Romanorum Imperator (dup cum s-a întâmplat între 24.01.1742-20.01.1745). Nici sintagma de Banat cezaro-cr%iesc (cezaro-regesc la Costin Fene an; FG, 144, ) – traducerea sintagmei Kaiserlich-Königlich (l.g.; abr. K. K.), folosit deja constant în sec. XVIII – nu este mai adev rat pentru c i ea implic o apartenen$ la Sfântul Imperiu Roman de Na$iune German sau la Regatul Ungar. * imperial, ~% [anul (1774) ... / Plural: ~i, ~e / Etimologie: fran$uzescul impérial. latinescul imperialis] 1-2 a Care apar$ine (împ ratului sau) imperiului. 3-4 a Care se refer (la împ rat sau) la imperiu. 5 a (Figurat) M re$ ... (MDA, III, 28, b). 25 ci i de: -Ibolya pIPOp, Aspecte social-politice din districtul Lugoj în secolul al XVIII-lea, în revista Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie, nr. IX / 2001, Editura Mirton, Timi oara, 2002, 844 pg., ISBN 973-585-809-6, ISSN 1221-678X; p. 402-403. -Ovidiu Marinel KOCH-TUFIp, Dispozi?iile Camerei Aulice adresate la 7 decembrie 1717 Comisiei B3n3?ene de organizare a mineritului, în revista Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie, nr. XII-XIII / 2004-2005, Editura Grafite, Timi oara, 2005, 724 pg., ISSN 1221-678X; p. 345. -Etc. 26 IRM, 68. 27 CJT, 120. 28 unde se accept traducerea Landes-Administration drept Administra?ia ?3rii (Istoria Românilor, VI, 377). 29 Istoria Timi oarei. Manual op?ional pentru elevii gimnaziilor timi orene, Prof. dr. Ioan HAlEGAN, Cercet tor tiin$ific I Academia Român -Timi oara, Prof. dr. Cornel PETROMAN, Inspector colar general adjunct, Inspectoratul colar Timi , Edi$ia I-a, Volumul I, Editura Banatul, Seria Didactica, nr. 1, Timi oara, 2008, 150 pg., ISBN 978-973-88512-0-8 (Vol. 1. ISBN 978-973.(sic!)88512-1-4); 64, 90. 15

2

pi cum toate acestea sunt doar câteva din prea multele exemple posibile a fi citate pentru a ar ta i sublinia confuzia existent în jurul acestei probleme, consider m c sunt destule motive pentru o investigare serioas 30 a problematicii denumirii Banatului (1716-'78).

CRONOLOGIE 15.04.1716: 5.08.1716: 12.10.1716: 21.07.1718:

(Constantinopol) otomanii declar r zboi i Imperiului habsburgic. b t lia de la Petrovaradin / Peterwardein31. garnizoana otoman a cet $ii Timi oara capituleaz în fa$a trupelor imperiale32 conduse de Eugen, Prinz von SAVOYEN-CARIGNAN33. se semneaz tratatul de la Po9arevac / Passarowitz6. Pân în 1778, Banatul este un teritoriu neoacquistic cu statut de provincie a Erblanderului34 Casei de Habsburg. Conduc torul acesteia exercita atât drepturile rezultate din summus principatus cât i pe cele oferite de dominium terrestre.

Data: Nume: Surs : Obs.:

26.01.1718 Temeswarer Banats Plângerea cnezilor s te ti adresat Cameral Einrichtungs Commisssion (SJ, 11; CF4, 50) Nomine der sammentlichen unterhanen des Temeswarer Banats abgeschickter Richter.

Data: Nume: Surs : Obs.:

21.05.1718 Temesvarer Bannat35, Bannat, Temeswarer Banat, Temeswarer Banatus, Banat Temeswar Acta die Einrichtung der Temesvarer Banat besreffs (Copia) (HHSA, 117: 688, 691, 694, 699, 712) documentul este semnat de Eugenio von Savoy33.

2

Data: Nume: Surs : Obs.:

11.05.1718 Banat Graf Virmond36 : Raport trimis de la Passarovitz6 la 11. Julÿ 1718 (HKA, 29: 772, 773) în acest document (Copia din 1718) denumirea de Banat apare de dou ori.

3

Data: Nume: Surs :

21.07.1718 4 ... et munimento Temeswarini ... (l.l.) / ... und der Festung Temeswar ... (l.g.) / ... i fort rea$a (cetatea) Timi oara ... Tratatul de la Po9arevac / Passarowitz6, Articulus I / Erster Artickel : Friedens Articulen Welche Zwischen ihrs Röm: Kayserl: und Catholischen Majestät Carolo dem VI.37 an einem: Dann der Ottomannischen Pforte und Andern Theil ... zu Passarowitz ... geschlossen und unterschrieben worden, Prag [1718] zu haben in der Königlichen HoffBuchdruckerey, 16 pg.

nr.

1

drept metod7 de cercetare am recurs la întocmirea, pe baze cronologice, a unui documentar în care am ar tat numele exact al regiunii, anul în care acest nume a fost folosit precum i sursa acestei informa$ii. Drept surse de informa8ii am apelat, în principal, la surse documentare primare*: h r$i din sec. XVIII, documente originale ale administra$iei locale i centrale precum i la opere literare princeps sau chiar aflate înc în manuscris apar$inând perioadei. În toate cazurile s-a citat forma ini$ial a informa$iei i nu forma prelucrat , cea care este eventual oferit în diferite lucr ri de istorie. Selec$ia h r$ilor i documentelor de epoc a respectat criteriul nominaliz rii numelui regiunii b n $ene. * numite în teoria i folozofia tiin$ei Primärquellen (l.g.). Concluziile acestui studiu sunt prezentate la p. 39-43. 31 Peterwardein (l.g.), Pétervárad (l.m.), Varadinum Petri (l.l.), `R{QZ[XQX|V} / Petrovaradin (l.s.); azi, parte a ora ului Novi Sad, RS. 32 pentru perioada de pân la Pacea de la Passarowitz (21.07.1718) am folosit constant termenul de imperial, în locul celui mult mai uzitat în cultura român de cezaro-cr3iesc (cezaro-regesc la Costin FENEpAN; FG, 144) pentru a sublinia faptul c în aceast armat au luptat trupe din întregul Sfânt Imperiu Roman de Na$iune German 6* i nu doar din teritoriile dinastice* ale Casei de Habsburg. Mai mult, pentru c anumi$i autori contemporani restric$ioneaz utilizarea K. und K.24* doar la "Duala Monarhie" Austro-Ungar , am dorit s elimin orice posibil confuzie cu perioada 1867-1918. * alÿsi Regni, et Provincÿs jure hæreditario in Nostram Personam devolutis successisse / Provincÿs hæreditarÿs Successionem. 33 Franz Eugen, Prinz von SAVOYEN-CARIGNAN / Eugeniu de Savoia (l.r.) [* 18.10.1663, Paris, ca François-Eugène, Prince de SavoieCarignan; † 21.04.1736, Wien]; din 1683 în serviciul Casei de Habsburg, cel mai str lucit conduc tor militar imperial al epocii: 14.11.1685 - Generalfeldwachtmeister, 4.11.1687 - Feldmarschall-Leutnant, 31.05.1690 - General der Kavallerie, 25.03.1693 - Feldmarschall, 2.05.1708 - Generalleutnant; 21.02.1707 - Reichs-Generalfeldmarschall (ASB, 88); înving torul de la Zenta (Senta, RS; 11.09.1697), cuceritorul Timi oarei (12/13.10.1716). 34 Banatul nu a fost o "?ar3 (sic! -n.m.) de coroan3" (CF, 21) / Kronland* pentru simplul motiv c acest concept a fost introdus doar prin Constitu$ia imperial din 4.03.1849 de la Olmütz /azi, Olomouc, CZ. * Kronland = $ar , provincie ereditar a coroanei (DGR, 580, c). 35 pentru c nu exist nici un argument pentru dublarea consoanei "n", formele bannus / Bannatus nu sunt corecte din punct de vedere al gramaticii limbii latine clasice. Cu toate acestea, forma bannus este des întâlnit în documentele medievale occidentale. 36 Damian Hugo Franz Adrian Anton von VIERMUND / Virmond zu Neersen; Reichsgraf von Wirmont din 8.09.1706 [* 24.08.1666, Herten; † 21.04.1722, Sibiu]; militar: 1696 - Oberst, 17.04.1704 - Generalfeldwachtmeister, 15.08.1706 - Feldmarschall-Leutnant, 3.05.1716 Feldzeugmeister (ASB, 106); diplomat: ambasador plenipoten$iar la curtea regelui Suediei, Prusiei i Poloniei (1715-'16), unul dintre cei trei negociatori imperiali ai p cii de la Po9arevac / Passarowitz, 1719-'20 ambasador la Constantinopol; din 12.03.1721 guvernator al Transilvaniei i Olteniei (Valahia Austriac ). 37 Karl VI de Habsburg [* 1.10.1685, Wien, Karl Josef Franz; † 20.10.1740, Wien]; 12.10.1711 - ales i pe 22.10.1711 - încoronat la Frankfurt am Main drept împ rat al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German , din 1711 - rege al Ungariei sub numele de III. Károly. 30

3

Obs.:

Data: Nume: Surs :

Obs.:

Varianta în l.l. a tratatului este publicat în CUD, VIII, 1re partie, p. 520-524. Am consultat varianta în l.g. publicat la Wien, probabil în 1718, de Johann Baptist Schönwetter, cel care realiza oficiosul ziar Wiennerisches Diarium (HKA, 29: 714-704). (imediat dup 21.07.)1718 5 Bannatus Temeswarensis (sic! Temeswariensis38 -n.m.) Franciscus SPAIA Desinacuit (?) ** : Tabula geographica nova et exacta distincte exhibens regnum Sclavoniæ cum Syrmii ducatu, quod a fluviis Savi, Illovae, Dravi et Danubii alluitur, eius provinciæ conterminæ sunt regnum Hungariae, Croatiae, Bosniae, Serviae et Bannatus Temeswarensis ... (GLA, Hausfideikomiß, Be, nr. 4; AS, 227, Inventar nr. 1228; KBG, 348350, 202, 607-609) hart din colec$ia Baden-Durlach (Generallandesarchiv, Karlsruhe, DE1), 655 X 1205 mm, scara 1:225000. KISARI Balla György traduce gre it39 Bannatus Temeswarensis (Banatul Timi oarei) drept Temesi Bánság (Banatul Timi ului).

Data: Nume: Surs :

3.09.1718 6 Bannat von Temesvar, Temesvarer Bannat, des Bannats Welches Anno 1718 den 3-ten Septembris, von Ihro Kayerlichen Maiestät allergnädigst resolviret worden, und zu Folge welche die Regierung des Landes geführet werden solle (JW, 154-157).

Data: Nume: Surs : Obs.:

3(?).10(?).1718 7 Temeser Bannat (l.g.) Cameral Extract (HKA, 125 (rote 2): 539) actul este emis la Temeswar. El este primul document de sec. XVIII al autorit $ilor cezaro-cr ie ti (militare ori ale administra$iei locale sau centrale), g sit pân acum, în care apare forma Banatul Timi ului (i.e. Banatus Temesiensis în l.l., Temeser Banat în l.g.). Din p cate, calitatea microfilmului i a scrisului nu a permis o datare sigur .

Data: Nume: Surs :

1718 8 Temesvarer Banat Extractus einiger aus dem Temesvarer Banat eingelaufenen Nachrichten (Hofkammerarchiv din Wien, Banater Akten, fascilulul 1 rote, folio 240 - dosar 1717; SJ, 143, nota 1) Informarea lui Johann Alexander, Freiherr von KALLANEK40, la acea dat comisar al Cur$ii pentru Banat (Banater Kameral-Einrichtungs-Kommissär), trimis autorit $ilor cezaro-cr ie ti centrale.

Obs.: Data: Nume: Surse: Obs.:

1718 9 Temesvarer Banaths, Temesvarer Banats Dispozi?ii date de Comisia imperial3 pentru organizarea ora ului Timi oara din punct de vedere administrative, economic, politic, religios, juridic. Etc. (INV, 6; PMT, 1718, nr. crt. 1: 1, 1v, 3v, 4) primul document este datat 7.02.1718 iar ultimul 14.12.1718.

Data: Nume: Surs : Obs.:

post 1718 10 Bannat (NN) SUPPICH : Carte von dem Koenigreich Servien (TK 399) hart manuscris, 316 X 560 mm, scara 1:540000 [Maasz Stab von zehen Sunden (sic! Stunden -n.m.) (TK: 10 Sunden (Stunden) = 71 mm)].

Data: Nume: Surse: Obs.:

16.05.1719 11 Bannat, Temeswarer Bannat, Bannatica (?), Bannats, Temeswarer Banat HKA, 125 (rote 2): 596-642 Bannat (597, 617), Temeswarer Bannat (630), Bannatica (?) (639), Bannats (639), Temeswarer Banat (596, 640)

forma corect este Temeswariensis pentru c Temeswar se termin într-o consoan ("r") iar, în acest caz, termina$ia specific a derivatului adjectival în l.l. este "-iensis". 39 vezi i KB, 348-350, 202, 607-609; 102-103, 214, 361-362. Facut datorit unei traduceri defectuoase, exchivalarea dintre Banatul Timi oarei i Banatul Timi ului este o gre eal des întâlnit de-a lungul timpului chiar i la istoricii b n $eni; de exemplu, Patriciu DR€G€LINA (1900; PD, III, 7), SZENTKLÁRAY JenK (1909; SJ2, 9 (211): "Temesi Bánság (Temeswarer Banat)"), BOROVSZKY Samu & all (1912; TV, 348): "Temesi Bánság (Temeswarer Banat)", Aurel lINT€ (1972; CHB, 9): "... Temeswarer Banats (... Banatul timi an)"), Ioan Dimitrie SUCIU i Radu CONSTANTINESCU (1980; IDS, I, 161163; IDS, I, 185, IDS, I, 321), PETROVICS István (2003 ; PI, 143): "Ezt a területet [i.e. a Temesi régió -n.m.] (a Duna-Tisza-Maros-köz) az oszmán törökök 1716-1718 között lezajlott kiLzését követMen Temesi Bánság (banatus Temesiensis, Temescher Banat) néven határMrvidékké szervezte a bécsi udvar" sau Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER: "Bannath von Temeswar" (lateinisch: Banatus Temesiensis) (2005; LCD). Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER chiar avanseaz o ipotez7 nesustenabil7 – prin acceptarea numelui neatestat istoric Temesium (l.l.) ca nume real al ora ului Timi oara / Temesvár – pentru a justifica implicit identitatea Bannath von Temeswar (l.g.) = Banatus Temesiensis (l.l.) (2007; GH); vezi i studiul nostru Temesium, un alt nume al oraGului TimiGoara ? NU! [ http://www.banat.ro/Temesium.htm ]. Azi, la OSZKTK se folose te exclusiv forma Temesi Bánság chiar i atunci când harta indic Temeswarer Bannat (de exemplu, OSZKTK, TA 40 A-15). 40 Johann Alexander, Freiherr von KALLANEK [* ?; † ?]; consilier aulic, în 1718 conduc tor al Comisiei de reorganizare a întreprinderilor miniere cu sediul în Timi oara (CF, 46); (APP, 856). 38

4

Data: Nume: Surs : Obs.:

1719 12 Temeswarer Banat Prima diplom a împ ratului Karl VI37 referitoare la regiunea Banatului (original, cu pecete dubl ) (HKA, 125 (rote 2): 841) Datarea diplomei se face doar prin intermediul specifica$iei c ea a fost emis în al optelea an al domniei împ ratului Karl VI. Acesta l-a mo tenit pe fratele s u Joseph I pe 17.04.1711, a fost ales împ rat al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German la 12.10.1711 (EZ, I, 322) i este încoronat la Frankfurt am Main pe 22.12.1711.

Data: Nume: Surs : Obs.:

13.08.1720 Temesvarer Pannats41 HKA, 125 (rote 2) : 1039, 1040 documentul aminte te i de Temesvarer Cameral Administration.

13

Data: Nume: Surs : Obs.:

16.08.1720 Temesvarer Pannats HKA, 125 (rote 2) : 1041, 1042 documentul aminte te i de Temesvarer Pannaths Cameral Administration.

14

Data: Nume: Surs :

7.09.1720 Temeswarer Bannats Conscription daß Temeswarer Bannats (HKA, 125 (rote 2): 1124)

15

Data: Nume: Surs :

7.09.1720 Temeswarer Panat HKA, 125 (rote 2): 1137

16

Data: Nume: Surs :

~1720 17 Bannat Temeswar (în titlu), Temeswarer \ Bannat (pe hart ) Ioh.(ann) Bapt.(ist) HOMANN42 : Neu geographisch vorgestelltes Ungarisches Kriegs Theatrum in Servien und dem Bannat Temeswar. \ Worinen die glueckliche Progressen kayserl. siegreichesten Waffen, unter Commande des durchl. Prince Eugenii von Savojen mit allen bisher in zweyen Feldzuegen 1716 und 1717. gehaltenen Schlachen und eroberten Plaetzen, in Kupfer gewiesen werden vom Ioh. Bapt. Homann, der Roem. Kays. Maj.t. Geographo in Nuernberg. hart , 497 X 586 (370 X 558) mm, harta prezint i schi$e ale asediilor cet $ilor Temesvar, Belgrad, Semendria, Pancsova, Orsava, Vipalanka etc. Copper engraving, hand colored in outline when published.

Obs.:

Data: Nume: Surs :

1720 18 Temesvarer Banat Cererea crâ marului de "La Cerbul de Aur" (Zum goldenen Hirschen) Joan Preckher de a i se aproba schimbul casei sale cu scopul de a fi pus în posibilitatea de a pl3ti o datorie. Pe verso aprobarea Administra?iei (INV, 9; PMT, 1720, nr. crt. 1: 2v).

Data: Nume: Surs :

~1720 - '30 (?) 19 bannatischen seite (l.g.) / p r$ile b n $ene (tr.m.) (nesemnat ) : Grund-Riss der ...ten projectirten Fo(r)tification auf der an der bannatischen Seite, und zwar dem grossen Sporn gegenüber lie(genden) mit Casamattirte Haubt-Wercker, Redouten, Bomben freye Thurns, Caponiers und Gallerien versehene Bruck-Ambt Berg (TK 1180) hart manuscris, 406 X 604 mm, scara 1:860 [Maastab zum Grund Riss 50 Klafter43 (TK: 50 Kl.(after) = 112 mm)].

Obs.: Data: Nume: Surs : Obs.:

14.05.1721 Bannat Temeswar, Temeswarer Bannat Instruction Temeswarer Banat; document semnat Le Comte de Mercÿ44 (l.g.) (HKA, 8: 444) Mercy ... Commandirender General in dem Bannat Temeswar.

20

Data: Nume: Surs :

25.05.1721 Temeswarer Bannath HKA, 8: 322

21

P ‚ B în anumite dialecte ale l.g. Johann Baptist HOMANN [* 20.03.1663, Oberkamlach (Kammbach bei Mindelheim); † 1.07.1724, Nürnberg]; îni$ial c lug r dominican, în 1702 a înfiin$at cea mai important firm german de cartografie a secolului XVIII, în 1707 public primul s u atlas intitulat Neuen Atlas iiber die gantze Welt i apoi devine Membrum al Regiae borussiae Societatis Scientiarum, în 1715 este numit Sacrae Caesareae Maiestatis Geographus de c tre împ ratul Karl VI de Habsburg36. 43 Klafter (prescurtat pe KT drept Kl.) = stânjen (l.g.). 44 Claude Florimond (Claudius Florimund -l.l.), Graf MERCY [* ~1666, Martin-Fontaine, lâng Longwy / Loraine, FR; † 29.06.1734, Crocetta, lâng Parma, IT; ucis în lupt , a fost înmormântat (2.07.) în catedrala din Reggio Emilia, IT]; din 1682 în serviciul Casei de Habsburg; 10.05.1704 - Generalfeldwachtmeister, 20.1.01706 - Feldmarschall-Leutnant, 8.05.1716 - General der Kavallerie, 12.10.1723 - Feldmarschall (ASB, 63); primul conduc tor militar i civil al Banatului între 1716-'33 (APP 1247-1248). 41 42

5

Data: Nume: Surs : Obs.:

20.08.1721 Temesvarer Bannat HKA, 8: 379 Commandirender Generaler in Temesvarer Bannat ... von Mercy (l.g.).

Data: Nume: Surs :

1721 23 Temesvarer Bannath Unterthänigste bitt Puncten Nahmens deren aus dem Römsch. Reich in das Temesvarer Bannath Verlangenten teutschen Familien (Hofkammerarchiv din Wien, Banater Akten, fasciculul 3 rote, folio 9-10 - dosar 1721) Memoriu adresat Administra$iei b n $ene de Johann Albrecht CRAUSSEN45 în numele celor care doreau s se colonizeze în Banat con$inând cererile acestora.

Obs.:

22

Data: Nume: Surs :

1721 Banatu Documentul care con$ine cele 17 puncte propuse de romano-catolici ortodoc ilor la Timi oara (IDS, I, 156).

Data: Nume: Surs :

1722, 1738 25 Banatvs46 (Friedrich SCHWANTZ47) : Tabula Valachiæ-cis Alutanæ per Frider(icus) Schwantzium Regiminis Heistertani Capitaneum A.(nno) 1722 hart manuscris a Olteniei (Valachiæ-cis Alutanæ / Valahia din apus de Olt) la scara 1:219000, alc tuit din 4 foi a 580 X 640 mm, originalul se afl la Staatbibliotek din Berlin. Harta a fost înso$it de un raport descriptiv structurat în 22 de capitole în care este prezentat Oltenia. În 1723, inginerul militar cezaro-cr iesc (NN) BERNDT a copiat i completat aceast hart cu stemele jude$elor care lipsesc de pe harta original . În 1738, harta lui Schwantz a fost republicat la Wien, la o scar de patru ori mai mic , de Joannes Weingartner Ingenieror & Geographus fecit Veina Ano 1738. pi pe aceast hart apare tot Banatvs. În 1900, Hauptmann [Paul] JACUBENZ republic harta lui Schwantz, dup copia lui Berndt din 1723, la dimensiunea de 650 X 580 mm: Die Cis-Alutanische Walachei unter kaiserlicher Verwaltung (1717-1739), Wien, 1900, 80 p. + 2 h r$i [650 X 580 mm], extract din "Mittheilungen des K.K. Kreigsarchivs", Neue Folge XII, p. 173-250. În 193748, Ion CONEA public harta Tabula Valachiæ cis-Alutanæ per Frider Schwantzium Regiminis Heistertani Capitaneum A. 1723. Aceasta este desenat de I. Petrescu-Burloiu49 i este "o reducere la jum3tate" a reproducerii lui Jacubenz. Pe aceast hart , apare Banatus Temesvaii\ensis (a a!).

Obs.:

24

Data: Nume: Surs : Obs.:

~1717 - '38 (?) 26 Bannatus Temesvariensis Pars. (nesemnat ): Tabula Valachiæ Cis- et Trans-Alutanæ (TK 2052) hart manuscris, nedatat , 1115 X 1780 mm, scara 1:160000 [Maastab von zweÿ Meilen (TK: 2 Meilen = 95 mm)].

Data: Nume: Surs :

28.04.1723 / ante 18.04.1723 27 Banat von Temesvar, Temesvarer Banat Raportul contelui Mercy, guvernatorul (sic!)50 Banatului, c3tre Camera Aulic3, din 28.04.1723 i cererea (Bittschrift) meseria ilor din Timi oara c3tre Administra?ia provincial3 a Banatului (1723 ante 18 aprilie) privind aprobarea înfiin?3rii de bresle în Banat (MN, 28-29; CDMB nr. crt. 115: 1, 2, 4v, 5v) copie autentificat în Timi oara de arhivarul Temes vármegye la 10.12.1896. Originalul documentului se afl azi la Hofkammerarchiv din Wien (Banater Akten, fasciculul 3 rote, folio 10621064 - dosar 1723) i poart titlul de Sambetliche Kayserl. Handwerschleuth in Temesvarer Banat.

Obs.:

Data: Nume: Surs :

1.07.1723 Districtus Temesiensis, seu sic dictus Banatus Temesiensis Legea nr. 23 adoptat la Pozsony51 de Dieta maghiar (SJ, 165).

28

Johann Albrecht CRAUSSEN [* ?; † ?]; fost ofi$er la serviciul transporturi apoi Oberverwalter. Originar din regiunea v ii Rinului i Mosellei, a colonizat de aici mai multe sute de familii în zona Beogradului în perioada 1719-'21 (Al, 94-95). 46 nu este nimic neobi nuit ca pe h r$i s se foloseasc litera V în loc de U înc i în sec. XVIII. 47 Friedrich SCHWANTZ von Springfels [* ?; † 1728]; inginer militar în armata imperial . 48 în studiul s u Corect3ri geografice în Diploma Ioani?ilor (1247) - Acele "piscinae de Cheley" erau sub mun?ii Gorjului, publicat în Buletinul Societ3?ii Regale Române de Geografie, tomul LVI, 1937, p. 246-271. 49 geograful buzoian Ion PETRESCU-BURLOIU [* 1913; † 1977]? 50 Titlul de prim "guvernator militar i civil" al Banatului acordat contelui Mercy44 de mai toat istoriografia român (de exemplu, CF, 83) i str in nu este corect. Func$iile sale militar-administrative s-au numit Commandirend(er) General (l.g.; HKA, 125*: 185, 210; HKA, 8: 379, 444, 528) / Comendantis Generalis (l.l.; HKA, 8: 489; HKA, 125*: 219-220) / general commandant (l.r.) i Präsident der (entstehenden) Banater Landes-administration (APP, 1247). În fapt, Banatul (1716-'78) nu a fost niciodat7 condus de cineva care a purtat oficial titlul de guvernator pentru simplul motiv c regiunea nu a fost un Gubernium! Ca multe altele, i aceast "confuzie" î i are r d cinile tot în monografia lui Francesco GRISELINI149 din 1780: Der Feldmarschal Franz Mercy, damaliger (i.e. 1716 -n.m.) Gouverneur dieser Provinz (FGW: I, 152; FG, 126207). Dar, tot Griselini noteaz corect c hernn Joseph von Brigido* era Landesadministrationspräsidenten din 1775 (în fapt, între 3.05.1774-1777 -n.m.) (FGW: I, X 4; FG, 24). * Giuseppe (Joseph), Graf BRIGIDO de Bresowitz, Freiherr von Marenfels, Herr auf Lumberg & Bresowitz [* 1733, Trieste; † 25.01.1817, Wien] (APP, 218-219). 45

6

Obs.: Data: Nume: Surs :

Obs.:

Data: Nume: Surs : Obs.: Data: Nume: Surs : Obs.:

Data: Nume: Surse:

Obs.:

Districtus Temesiensis, seu sic dictus Banatus Temesiensis (l.l.) = Districtul timi ean, sau a a zis Banatul Timi ului (tr.m.). 1723 - '25 29 Temesvarer Bannat (NN) de HARING, (C. I.) KÄYSER, (NN) D'HEAUTENONT : Der Temesvarer Bannat. Abgetheilet in Seine District, auf genommen und abgemessen auf hohen befehl ihrer Hochfürstlichen Durchlaucht des Printzen Eugenii von Savoyen. Ihro Röm: Kaÿs: und Cathol: May: General Lieutenanten unter dem Gouvernement seiner Excellence des Herrn Grln feld Marshallen Grafen Claudii von Mercy44. 1723-1725 Durch ihro aller Höchst gedachten Römisch Kaiserlichen Maÿestat. (MB, 368) *. prima hart în detaliu a Banatului realizat de autorit $ile habsburgice dup cucerirea regiunii în 1716. Autorii h r$ii originale sunt inginerii maior de HARING, locotenent C. I. KÄYSER i sublocotenent (Fahnrich) D'HEAUTENONT din regimentul aflat sub comanda lui Wilhelm Reinhard, Graf von NEIPPERG-NEUPERG52. Harta este desenat la scara 1:250000 i se p streaz la Kriegsarchiv din Wien [cota B. IX. a. 554]. Tot aici exist mai multe copii ale h r$ii originale realizate în perioada 1723-'25 [la scara 1:500000 i 1:102000] i în 1746 [la scara 1:324000 i 1:36000]. Acest grup de h r$i este cunoscut i drept "harta Mercy" sau "harta Eugeniu de Savoia" (AB, S.N, II, 143; CF, 54, nota 46). Copia existent la OSZKTK (TK 1255) este datat 1725 i are dimensiunile 600 x 455 mm, fiind realizat la scara 1:405000 [6 Teutsche Meill(e) = 4 Ungarische Meill(e); (TK: 1 ung. Meille = 27 mm)] iar în cartu se afl scris: Der Temesvarer Bannat. Abgetheilet in Seine Districte. Aufgenomen und abgemessen auf hohen befehl. Ihro Hoch = fürstlichen Durchlaucht des Printzen Eugenÿ von Savoÿen. Unter dem Gouvernement seiner Excellence Des Herrn General = Feldt Marchallen Grafen von Mercÿ. Durch ihro Röm: Kaÿ: Maÿ:. 1.04.1724 30 Banatus Temessiensis53, Banatu, Banatus Diploma acordat la Vienna prin care împ ratul Karl VI36 reglementeaz veniturile lui Moise PETROVICI [† 1730], mitropolit ortodox de Timi oara (IDS, I, 161-163) Banatus Temessiensis este tradus gre it39 drept Banatului Timi oarei (sic! în fapt, Banatul Timi ului -n.m.) de Ioan Dimitrie SUCIU i Radu CONSTANTINESCU. 1725 31 Temesvarer Bannat (NN) de HARING, (C. I.) KÄYSER, (NN) D'HEAUTENONT : Der Temesvarer Bannat Abgetheilt in seine Districte, aufgenommen und aufgemessen Denner durch ... 1723-1725 durch laucht des Printzen Eugenii von Savoyen ... (TK 1255) hart , 580 X 510 mm, publicat în 1879 la Timi oara cu suportul lui E.(ndre) CSEKONICS54. Harta înso$e te i cartea lui SZENTKLÁRAY JenK, Száz év Dél-Magyarország újabb történetébMl, Temesvár, 1879, 520 pg. Aceast hart este o reproducere a "h r$ii Mercy" (vezi nr. 29). 1726 32 Banatus Temisvariensis Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa generalis in qua Danubii fl.(uvii) Caetium (i.e. Kahlenberg) montem inter et Bulgariae flumen Jantram, intercepti tractus integer in subsequentibus XVIII. Sectionibus divisim specialissime exhibendus repraesentatur ... (DPM, 1744, tomus I, tabula 2; KB, 167-168, 244, 426-427) De asemenea, i în h r$ile sec$iunilor nr. XII - XIII - XIV (DPM, 1744, tomus I: -tabula 14 (BANAT), KB, 191-191, 257-258, 450-451; -tabula 15 (US TEMISVARI), KB, 193-194, 258-259, 452-453; -tabula 16 (ENSIS), KB, 195-196, 259-260, 454-455) Mappa generalis ..., 895 X 680 mm, scara ~1:880000. -pagini duble, 610 X 400 mm, scara ~1:148000 -pagini duble, 620 X 410 mm, scara ~1:122000 -pagini duble, 610 X 405 mm, scara ~1:141000.

Prešpurk (l.c.), Pressburg / Preßburg (l.g.), Pozsony (l.m.), Posonium (l.l.), Pojon (l.r.), Prešporok (l.sk.); azi, Bratislava, SK. Wilhelm Reinhard, Graf von NEIPPERG-NEUPERG [* 27.05.1684, Wien(?); † 26.05.1774, Wien]; militar: 4.11.1723 Generalfeldwachtmeister, 20.11.1733 - Feldmarschall-Leutnant, 2.05.1735 - Feldzeugmeister, 19.03.1741 - cu rang de Feldmarschall, 12.04.1741 - Feldmarschall (ASB, 68); 18.02.1738-14.09.1739 - conduc tor militar i civil al Banatului. În 1717 era doar Oberst i baron (APP, 1341-1342). 53 nu exist nici o ra$iune în cadrul limbii latine pentru dublarea consoanei "s". Termina$ia corespunz toare pentru adjectiv nominativ singular este "-(i)ens" iar corecta termina$ie adjectival este "-(i)ensis". Pentru c prima parte a cuvântului (Temes) se termin într-o consoan , în l.l. se folose te "i" drept vocal de separa$ie. 54 Andreas (Endre) CSEKONICS [* 13.09.1846, Ivánka; † 21.02.1929, Budapest]; grof de Jimbolia i Ianova. 55 Johann Christoph MÜLLER [* 15.03.1673, Vorstadt Wörth bei Nürnberg; † 21.06.1721, Wien]; matematician i cartograf german, Genie-Offizier în armata imperial . Dup studii umanistice, devine ucenicul lui Georg Christoph EIMMART [* 1638; † 1705] pentru 4 ani. Eimmart îl recomand pe Müller lui Luigi Ferdinando MARSIGLI57 iar acesta îl angajeaz drept secretar i cartograf personal (martie 1696 - 8.01.1704). Müller va realiza în 1709 cea mai bun hart a Ungariei de pân la începutul sec. XVIII (JS, 135-137, 153, 241). Lucr rile sale sunt importante pentru c se bazeaz pe observa$ii i m sur tori directe i nu pe alte h r$i existente deja. 51 52

7

Data: Nume: Surse:

Obs.: Data: Nume: Surs :

Obs.:

Data: Nume: Surse:

Obs.:

1726 33 Partes Regni Inferiores (Hungariæ) (l.l.)| i.e. P r$ile inferioare ale regatului (Ungariei) 1. Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa Potamographica, in qua Fluvii ac fluvioli nominatiores fere omnes qui in Monarchia Hungariæ ad Danubium sive immediate sive mediate confluunt, lacus item ac paludes idea generali repræsentantur (DPM, 1744, tomus I, tabula 34; KB, 205-208, 263, 464-467; SL, I, 377) 2. Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa Mineralographica Fodinas in Hungariâ, Partibusq(ue) adhaerentibus ferè Omnes quæ Danubium cominus aut eminus circumstant, et è quibus in eundem substantiæ Minerales defluunt. suis distinctas characteribus, ostendens (DPM, 1744, tomus III, tabula 8; KB, 216-219, 266-267, 475-478) -pagini duble, 590 X 395 mm, scara ~1:2600000 -pagini duble, 660 X 450 mm, scara ~1:1720000. 1726 34 Dacia Ripensis (acoper Banatul, Cri ana i S tmarul) Johann Christoph MÜLLER55 : Theatrum Antiquitatum Romanarum in Hungaria: sive Mappa Geographica regionum Danubio circumjacentium, Pannoniarum, Daciarum, Mysiar(um) etc., in quibus Antiquitates Romanae, suis singulae figuris in hoc tomo descriptae reperiuntur (DPM, 1744, tomus II, tabula 1; KB, 209-212, 264, 468-471) identificarea Dacia Ripensis cu teritoriul Banatului, Cri anei i S tmarului precum i cea a Transilvaniei cu Dacia Mediterranea sunt false56. Ele au fost preluate de Johann Christoph MÜLLER de la Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI57, cel care folosise deja denumirea Dacia Ripense pe cel pu$in dou h r$i ale sale; una din 1689 (JS, 67) i una apar$inând ultimului deceniu al secolului XVII (KB, 135, 228, 394). 1726 (1744) 35 Banatus Temesvariensis, Bannat de Temeswar, Bannat comte Louis Ferd. de MARSIGLI (i.e. Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI), Danubius Pannonico-Mysicus, Observationibus geographicis, astronomicis, hydrographicis, historicis, physicis perlustratus ...: -Bacsiensem (i.e. Bagka58) Comitatum Banatus Temesvariensis excipit, qui a fortalitio Temesvár ita adpellatur. (DPM, 1726, tomus I) -Après la Comté de Bacs55 on y trouve le Bannat de Temeswar, ainsi appellé d'une Forteresse du même nom. (DPM, 1744, Tome Premier, p. 9-10) -Il a le Danube à droite, et s'étend à l'orient jusqu'au torrent de Cserna (i.e. râul Cerna), qui fe décharge dans ce Fleuve prés d'Orsova (i.e. Or ova), et fert de borne entre le Bannat & la Valachie. Au Midi le Danube le separe de la Servie; le fleuve Marosch, qui coule au Septentrion, en régle le limites du côté de la haute Hongrie, et vers la Transilvanie ses frontieres sont convertes pars une chaîne de montagnes. (DPM, 1744, Tome Premier, p. 10) -Cu fluxum Temis et Bistra fl.59 in Banata Temisvariensis (DPM, 1744, Tome Seconde, plan a Tab(ula) 56 dintre p. 134 -135) Danubius Pannonico-Mysicus ... a fost publicat aproape accidental. În timpul vizitei sale de la Amsterdam din 1722, Marsigli a fost abordat i convins de editori olandezi s scuture praful de pe manuscrisul care "st3tea neglijat în întuneric de 22 de ani", dup cum men$ioneaz chiar autorul în Dedication-ul lucr rii. Deci, putem spune c , în fapt, textul era gata deja în 1704! Trebuie remarcat faptul c Luigi Ferdinando MARSIGLI folose te în lucrarea sa tiin$ific despre Dun re (DPM) aproape toate denumirile Banatului: Bannat, Banatus Temisvariensis, Dacia Ripensis i Partes Regni Inferiores Hungariæ. pi cum Danubius Pannonico-Mysicus ... a fost pentru mult timp unica lucrare tin$iific despre regiunea Dun rii, ea a devenit surs de inspira$ie i referire bibliografic pentru mul$i cartografi, istorici ori simpli intelectuali care s-au ocupat de aceast regiune c reia i Banatul îi apar$ine. De exemplu, Francesco GRISELINI130 indic clar lucrarea contelui Marsigli despre Dun3re (FG, 30, nota 7) drept surs de informa$ie pentru aprecierile sale despre ruinele podului de pe Dun re ridicat de Apollodor din Damasc i afirm c observa$iile sale din iunie 1775 i-au dovedit cît de gre ite i lacunare sînt h3r?ile generalului conte Marsigli referitoare la cursul Dun rii între Beograd i Or ova (FG, 218).

provincia roman Dacia Ripensis a fost localizat doar la sudul Dun rii (în dreptul Olteniei). Mai multe asupra acestui subiect în studiul nostru Dacia Ripensis +i Banatul [ http://www.banat.ro/Dacia_Ripensis.htm ]. 57 Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI / MARSILI / Marsilly / Marsilÿ / etc. [* 10.07.1658, Bologna; † 1.11.1730, Bologna]. În literatura de specialitate sunt înc divergen$e privitoare la grafia cognomenului (LFM, 32, nota 1). Personal am optat pentru forma MARSIGLI. Din 1683 în serviciul Casei de Habsburg, 1686 - inspector general al fortifica$iilor, _.03.1699-5.03.1701 - reprezentantul imperial (Cesareo Commisario) în comisia mixt de trasare a grani$ei otomano-habsburgice, 24.01.1700 - Generalfeldwachtmeister (ASB, 62); 4.02.1704 degradat cum infamia; 1.06.1708 - colonel al unui regiment de grenadieri din armata papal iar mai apoi comandant general al for$elor papale. Opera tiin$ific a acestui autodidact este mult prea vast pentru a putea fi chiar i creionat doar sumar într-o not . Celor interesa$i în a afla mai multe despre Marsigli, le recomand m c lduros excelenta lucrare a lui John STOYE, Marsigli's Europe, 1680-1730: the life and times of Luigi Ferdinando Marsigli, soldier and virtuoso, Yale University Press, 1994, 356 pg., ISBN 0300055420. 58 Bafka (l.s.), Bacica (l.r.), Bácska (l.m.), Batschka sau Batscher District, Batscherland, Batscher Komitat (l.g.), este partea câmpiei Panonice situat între fluviul Dun rea i râul Tisza. În Articulus tertius al tratatului de pace de la Karlowitz (26.01.1699): CUm Regio inter Fluvios Tibiscum, & Danubium, vulgò dicta Batska ... . 59 fl. sau f. sunt abrevieri folosite mai ales pe h r$ile de epoc pentru fluvius (l.l.), flumen (l.l.) sau chiar fluxus (l.l.; ) = fluviu, râu, ap3 / ap3 (curg3toare), râu, fluviu / scurgere, curent, curs. În limba german , Fluß înseamn râu ( i am întâlnit chiar foarma Donau fluss în documentele de epoc !) iar în limba maghiar folyó = râu, fluviu / curent. 56

8

Data: Nume: Surs : Obs.:

1726 (?) 36 Bachalki60 de Temeswar Guillaume De l'Isle61 : Carte de la Hongrie et des Pays qui en dependoient autrefois ... Rectifiez par les Observations du C.te Marsigli et quelques autres ... (SL, I, 145) harta a fost publicat la Paris de Ph.(ilippe) BUACHE62, fiind o variant a celei publicate de De l'Isle în 1703 (unde nu apare misteriosul cuvânt Bachalki). SZÁNTAI Lajos dateaz harta 1724 (?).

Data: Nume: Surs :

16.08.1727 37 Temésvarer Bañath (i.e. Bannath63) Diploma prin care împ3ratul Carol VI36 confirm3 vânzarea posesiunii Sionda din comitatul Zarand de c3tre contele Paul de CONSBRUCH, consilier aulic i comite de Arad, lui Osztoja TiKiLY, comandantul mili?iei sârbe ti de pe Mure (original, l.l., pergament, sigiliu) (MN, 30; CDMB, nr. crt. 121).

Data: Nume: Surs :

ante 1729 (1728 ?) 38 Temeswarer Bannat (nesemnat ) : Charte von dem Temeswarer Bannat, samt denen ihm incorporirten 5 Districten, so zum Königreich Servien gehören (Kriegsarchiv, Wien: HKR, cota B. IX. a. 555; JF, 13, 14-25) hart manuscris, 880 X 1050 mm, scara 1:255000, nu este datat , Josef FRANK argumenteaz pentru anul 1728 (JF, 21).

Obs.: Data: Nume: Surs : Obs.:

1729(?) Banatu Tömösvariensis64 HKA, 8: 537 documentul nu este nedatat.

Data: Nume: Surs :

1733 - '37 40 Temesvarer Bannath G.(ottfried) Baron von ENGELHARTT65 : Lauff der Donau durch das Temesvarer Bannath ... (Kriegsarchiv, Wien: cota K. VII. k. 5) hart manuscris, scara 1:86400, în 3 Sectio (sec$iuni).

Obs.: Data: Nume: Surs : Obs.:

39

12.12.1734 41 Banatus Temessiensis (l.l.; sic! Temesiensis66 -n.m.), Bannath, Bannath Temesvaer (a a!) (l.g.), Bannats, Bannatus, Bannaths, Temesvaer Bannath, Temesvaer Bannat, Temesvaer Bannats Chorographia Banatus Temessiensis sub auspiciis novi gubernatoris edita (Hofkammerarchiv din Wien, Sammlung der Handschriften, Hs. 424, folio 1-89 i anexele la Hs. 425, folio 1-78; HKA, 8: 571-819; JW, 55-127; CF, 7) raportul67 Descriere detaliat3 a Banatului Timi orean (Temesvaer Bannath), realizat3 la ordinul excelen?ei sale, domnul Conte de Hamilton68, general comandant i pre edinte al Administra?iei (b n $ene -n.m.)69, referitoare la divizarea i organizarea ?inutului (des Lands), precum i la calitatea supu ilor acestuia, al3turi de structura i administrarea intern3 a acestuia a fost redactat la Timi oara pentru noul conduc tor militar i civil al Banatului, Johann Andreas Graf von HAMILTON68 (.09.1734-9.01.1738). Autorii s i sunt Freyherr von Engelshofen70, Generalwachtmeister, Joh. Flor. Baumberg71, k.k. Hofkammerarchivar i Joh. Benedict von Neffzer72.

un cuvânt c ruia nu am reu it s -i aflu în$elesul. S fie oare vorba de o shimonosire a cuvântului pa alâc (pachalik în l.f.)? Guillaume De l'Isle sau Dél'Isle / DELISLE zis i Delisle L'aîné [* 28.02.1675, Paris; † 25.01.1726, Paris]; cel mai renumit cartograf francez al începutului de sec. XVIII, este considerat primul cartograf care i-a realizat lucr rile cu adev rat pe baze tiin$ifice; géographe de l'Académie Royale des Sciences, din august 1718 este numit premier géographe du roi (l.f.), pozi$ie creat în premier special pentru el pe când era profesorul de geografie al regelui francez Louis XV*. Cel mai important proiect al s u, Atlas de Géographie, a fost publicat pân în 1774 la Paris i Amsterdam (prin Covens & Mortier78). * Louis XV, le Bien-Aimé [* 15.02.1710, Versailles; † 10.05.1774, Versailles]; 1.09.1715 - Roi de France et de Navarre, Coprince d'Andorre. 62 Philippe BUACHE [* 7.02.1700, Paris; † 27.01.1773, Paris]; ginerele i continuatorul lui Guillaume De l'Isle53. Din 1729 devine premier géographe du Roi iar în 1730 devine membru titular pentru geografie la Académie Royale des Sciences, pozi$ie creat special pentru el de regele Louis XV. 63 în tradi$ia caligrafiei perioadei, linia orizontal de deasupra unei litere (ñ) dubleaz acea liter ; Bañath devine Bannath. 64 în anumite dialecte ale l.m. vechi se folosea i "ö" în loc de "e" (vezi, drept exemplu, numele propriu Örzse(bet) - Erzsébet). 65 Christoph Gottfried von ENGELHARDT - SCHNELLENSTEIN [* Juli 1685; † 1768, Košice, SK]; militar, între 1734-'37, ca Oberstleutnant i Oberst, comandantul cet $ii Or ova, din 22.03.1741 - Generalfeldwachtmeister, 1.07.1752 - Feldmarschall-Leutnant. (ASB, 28) 66 Temesiensis (Timi ului) – Temes (l.m.), TimiG (l.r.) – este în limba latin derivatul adjectival al numelui propriu Temesium (= Temes + -ium; unde "-ium" este termina$ia specific limbii latine pentru numele care se termin cu o consoan ; în cazul nostru, Temes / "s"). În limba latin nu exist niciun motiv pentru dublarea consoanei "s" atunci când se ob$ine derivatul adjectival38. 67 cunoscut în istoriografia româneasc drept Raportul Hamilton (CF, 7). 68 Johann Andreas, Graf von HAMILTON [* 1679, Wien; † 9.01.1738, Wien]; militar: 1703 - Hauptmann, 1706 - Oberst, Generaladjutant, 1710 - commandant al ora ului Toledo, 1711 - Generalfeldwachtmeister, 2.05.1717 - Feldmarschall-Leutnant, 7.11.1723 - General der Kavallerie, între septembrie 1734 i 9.01.1738 - conduc tor militar i civil al Banatului, 1735 - Hofkriegsratsvizepräsident / vicepre edinte al Consiliului Aulic de R zboi (APP, 635). 69 în original, titulatura este Commandirenden Generalen und Administrations Praesidis Herrn Grafen von Hamilton Excellenz, von dem Temesvaer Bannath (HKA, 8: 571). 70 Franz Leopold Anton PONZ, Freiherr von ENGELSHOFEN [* 26.12.1692, Wien, Sankt Stephan; † 2.02.1761, Wien]; militar, 1720 Hauptmann, 1727 - Oberstleutnant, 30.01.1730 - Oberst, 1731 - înnobilat cu titlul de baron, 8.04.1734 - Generalfeldwachtmeister, 19.03.1741 - Feldmarschall-Leutnant, 8.11.1748 - cu rang i din 12.06.1754 - Feldzeugmeister; din 1717 în Banat, 1727 - comandantul 60 61

9

Josef WOLF folose te peste tot formele Bannat, (des) Bannats, (der) Bannat Temesvar i (des) Temesvarer Bannats în textul editat de el dar în documentul original73 formele existente sunt Bannath, des Bannaths, Der Bannath Temesvaer (a a!), Bannats, Bannatus, Bannaths, Temesvaer Bannath, das Temesvaer Bannat, dem Temesvaer Bannats, des Temesvaer Bannats (HKA, 8: 571-819). În acest raport se ofer explica$ii importante referitoare la motivul pentru care regiunea se nume te Banat (tr.m. dup JW): "Structura exterioar7 a 8inutului Cât timp a fost Banatul în mâinile turcilor. În urm cu 165 de ani (i.e. 1569 -n.m.), Banatul Timi oarei (Bannath Temesvaer) a apar$inut regatului ungar (Königreich Hungarn), îns în anul 1552 a ajuns sub st pânire turceasc i a r mas astfel pân în anul 1716, când a fost recucerit de trupele imperiale biruitoare, fiind apoi încorporat complet în Casa Princiar Austria (durchlauchtigsten Hauß Oestereich), în anul 1718, dup încheierea p cii de la Passaroviz6 (JW, 56). ... De ce poart7 denumirea de Banat. În vechime acest Comitat de Severin (Szeveriner Comitat) a trebuit s serveasc ca i avanpost principal împotriva invaziei du manilor i, de aceea, conform informa$iilor istorice, Comitele (Ober Gespan) sau Supremus Comes al acestuia (adic , al Comitatului de Severin -n.m.) era cinstit cu o distinc$ie deosebit (besonderen Distinction) împreun cu (mit dem) titlul de Banni (sic! Chiar besonderen Distinction era cea de ban -n.m.), a a cum ast zi (i.e. în 1734 -n.m.) mai obi nuiesc s fie Banni Croatiæ. Îns , dup ce comitatul de Severin (Szeveriner Comitat), ex post, a fost supus de puterea popoarelor barbare (i.e. a turcilor otomani -n.m.), ba chiar distrus de pozi$iile ferme ale acestora, i, în consecin$ , protec$ia de grani$ propriu-zis a revenit comitatului de Timi (Temescher Comitat), per translationem, comitele (Obergespan) a preluat de la acesta numele de Banni, iar $inutul denumirea de Bannatus". (JW, 56) Trebuie s remarc m c explica$iile oferite în raport abund în inexactit $i. Zona b n $ean nu a apar$inut regatului medieval ungar pân în 1569 sau 1552 (autorii documentului au r mas corigen$i la matematic !) pentru c regatul ungar fusese practic desfiin$at prin cucerirea cet $ii Buda în 1541 iar la mijlocul sec. XVI Banatul apar$inea de principatul autonom al Transilvaniei. pi nu toat regiunea b n $ean a ajuns sub st pânire otoman în 1552 ci doar câmpia Banatului; zona montan a fost cedat Sublimei Por$i doar un secol mai târziu (1658). De asemenea, autorit $ile vieneze considerau c teritoriul delimitat de Mure -Tisza-Dun re-Mun$ii Carpa$i se numise i înainte de 1552 tot Banatul Timi oarei (Temesvarer Bannat) ceea ce este fals. A a cum este i faptul c comitele de Timi s-ar fi numit vreodat ban. Confuzia apare probabil deoarece anumi8i comi$i de Timi (de exemplu, Filippo Scolari între 1408-'09 i Ioan de Hunedoara între 1441-'43 i 1445-'46) cumulau honor-ul74 de comite de Timi cu cel de ban de Severin. Banatul de Severin a disp rut doar în 1525 dup ce otomanii distrug cetatea Severinului i demnitatea de ban de Severin apune. Comitatul Timi este cucerit de otomani abia în 1552. Dar între 1524-'52 nu a existat nici un comite de Timi care s fi fost în acela i timp (chiar i in spe!) i ban de Severin. Raportul este o dovad clar a dihotomiei Banatul Timi ului / Banatul Timi oarei pentru c autorii lui folosesc concomitent denumirile Banatus Temessiensis (l.l.) / Bannath Temesvaer (l.g.). Data: Nume: Surs :

Obs.:

1735 42 Banatus Temesvariensis Johannes Conrad de WEISS : Nova et accurata mappa geographica Daciæ mediteraneæ seu moderni Principatus Transylvaniæ. Imperatori Carolo VI.36 Devotata. Sub Praefectura Militari Franciscsi de Paula. S.R.I. Comitis de Wallis75. Sumptibus Provinciæ. Curæ Architecturæ Militaris pro tribuno Joh:(annes) Conradi de Weiss; comensurata et Delineata, anno 1735 (TK 1633) hart manuscris, 1139 X 1273 mm, scara 1:288000 [Scala milliarum Hungaricarum = 15000 Klaftern (TK: 15000 Kl.(after) = 101 mm)].

Panciovei, 1732-'40 - comandantul cet $ii Timi oara (cu întreruperi), loc$iitorul lui Mercy (1732-'34) i a lui Hamilton (1734-'38) pe timpul absen$ei acestora din Banat, septembrie 1737 - comandantul Or ovei, 1738 - consilier al cur$ii vieneze pe probleme militare, 174025.09.1751 (1740-'42 interimar) - conduc tor militar i civil al Banatului, octombrie 1751 - 18.11.1753 - pre edinte al Administra$iei b n $ene, între 1740-'57 - conduc tor militar general al Banatului, în 1744 a înfiin$at Banater Landmiliz, 1757 - se mut la Wien (APP, 14861487; APP2, 82-83, CF, 84). 71 Johann Florimund BAUMBERG [* ?; † ?]; arhivar al Camerei Aulice din Wien. 72 Johann Jakob Benedikt, Freiherr von NEFFZERN [* 1705; † 11.05.1785, Wien]; consilier al cur$ii maghiare i director de vam la Bratislava, în 1730 se ocup de taxele vamale din Banat, 1731-'40 - consilier administrativ al Banatului la Timi oara, se pare c a avut o influen$ puternic pe vremea lui Hamilton (1734-'38), 1738 - în concediu de boal , 1740 - co-administrator al Moraviei, în 1749 este înnobilat. (APP, 1339). 73 Pe microfilmul existent la Arhivele Na$ionale ale României (HKA, 8: 571-819) se pare c este o alt variant a raportului Hamilton decât cea folosit de Josef WOLF. Spre deosebire de varianta editat de Wolf, aceasta este nesemnat dar datat complet (12.Xbris 1734) în momentul conceperii manuscrisului. Pe prima pagin , de o calitate a reproducerii mai mult decât precar , nu exist titlul Chorographia Banatus Temessiensis sub auspiciis novi gubernatoris edita. De asemenea, exist deosebiri mari între cele dou variante referitor la modul cum este împ r$it textul în pagin iar anumite subtitluri ale raportului lipsesc în varianta editat de Wolf. 74 pentru conceptul de honor în regatul medieval ungar vezi PE, 11, 100 i 178-181. 75 Franz Anton Paul Graf von WALLIS, Freiherr von Carighmain / Karighmain [?.01.1678, Wien; † 18.10.1737, Sibiu, RO]; militar, 1701 - Hauptmann, 24.05.1716 - Generalfeldwachtmeister, 25.10.1723 - Feldmarschall-Leutnant, 20.03.1734 - General der Kavallerie, 20.03.1735 - Feldzeugmeister, 21.10.1716-1.10.1729 - comandant al cet $ii Timi oara, 1729-18.10.1737 - comandant general al Transilvaniei i director suprem al Olteniei (ASB, 108; APP, 2033-2034; Istoria Românilor, VI, 452, 1071).

10

Data: Nume: Surs :

1736 43 Bannat Kriegs Ministerium : N. 2o Marche de la Cavallerie qui outré les trois regimens de Cavallerie qui font actuellement dans le Bannat pouvoient encore z venire directement de Hongrie (HKA, 29: 44)

Data: Nume: Surs :

1736 Temeswarer Bannat, Banat von Temésvar HKA, 29: 139, 316, 322

44

-.06.1737: 1-18.09. 1739:

trupele habsburgice atac Imperiul otoman. tratatul de la Beograd, RS între otomani i Casa de Habsburg. Banatul pierde teritoriul s u existent la S de Dun re (127 sate): -oficiul administrativ Golubac (compus din districtele Golubac, Kugejn, Omolj, Porega Reka i 9 sate haiduce ti) -oficiul administrativ Negotin (compus din districtele Kljug, Krajna, Krivina i 4 sate haiduce ti).

Data: Nume: Surs :

iulie 1737, o nou edi$ie în august 1738 45 Banatvs Temesiensis Ioan.(nes) Bapt.(ist) PUJADIES76 : Ill.mo et Excell.mo Domino Comiti Domino Ioanni Luca' Pallaucino S.C.R.C.M. a Cubicul Aciei Generali Instructori unius Pedit: Leg: Tribun. Summo Rei Navali Praefecto etc. etc. \ Tibi Excellentissime Domine Comes saeculi nostri artis bellica' Mariterraqe admirando prodigio jure omnineodata haec Mappa interibitur. exhib. et illa praecipue regions, ad quas modo omnium oculi convertuntur, tribus scilicet maximis Europæ Imperiis conterminas, apprimesequitus Ad id ultro et me devineit, singularis benignitas, qua Excellentia Tua Longo Abhine iam tempore titulo humillimi servi Tui me condeorasit qualem et memet summa cum Veneratione et obsequio profiteor. ... (SL, II, 478) hart , 410 X 1435 mm, scara 1:400000, gravor I. W. Heckanauer, publicat la Wien, o într-o nou edi$ie (gravor Jacob HAUPT) este publicat la Augsburg, în august 1738, cu titlul Mappa Geographica Accura=tissima Hungariæ, Sclavoniæ, Bosniæ, Croatiæ, Dalmatiæ, Serviæ, Transylvaniæ, Walachiæ, Moldaviæ, Bulgariæ, Traciæ, Bessarabiæ, Tartariæ Europaæ, ae: et in Specie Crimeæ, Cum Quibusdam Adiacentibus Regionibus Praesentis Belli Theatro Plurimum Deserviens, Olim Dedicata Ill.mo et Excell.mo Domino Comiti Domino Ioanni Lucæ Pallavicino ... Ioanne Baptista PUIADES ...

Obs.:

Data: Nume: Surs : Obs.: Data: Nume: Surs : Obs.: Data: Nume: Surs :

Obs.: Data: Nume: Surs :

iulie 1737 46 Banatu Temesiensi (Peter SCHENK77) : Theatre de la Guerre Ouvert en Hongrie & dans la Tartarie Crimée ... Dessiné au mois de Juillet 1737 par un celebre Ingenieur ... (SL, II, 563) hart , 437 X 533 mm, scara 1:1770000, a fost publicat în Peter SCHENK, Flembeu de la Guerre, Amsterdam, 1737. 1737 47 Banat Temeswar (nesemnat ) : Des neu eröffneten Kriegs Theatri in Ungarn Zweÿter theil, enthalted die Kriegs Operationes in der Walacheÿ, Moldau, Servien, Bosnien, und Bulgarien, worinen alle Marchs der Kaÿserl. Armeen des 1737 Iahrs angezeiget sind (SL, I, 173; OSZKTK, TA 357 -"Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz- A 3; OSZKTK, TR 7 311) hart rar , 350 X 561 (sau 347 X 547 conform OSZKTK) mm, scara 1:2170000 (sau 1:1900000, 15 teutsche Meilen = 59 mm conform OSZKTK), publicat ca o coal separat de urma ii lui Adam Ionathan FELßECKERS78 la Nürnberg. 1737 48 Temeswarer Bannat, Bannat (nesemnat ) : Des neu-eröffneten Kriegs Theatri in Ungarn 4ter theil, Stellet vor die Gegendu: Grundriß der Vestung Temeswar mit denk im Bannat liegenden Vestungen (Op; reprodus în calendarul Ex Cartographica Romaniae, 2008, luna februarie) hart rar , 555 x 380 mm, gravur în cupru, publicat ca o coal separat de urma ii lui Adam Ionathan FELßECKERS78 la Nürnberg. 1737 49 Principaute de Temeswar, Beglerbeglicz79 ou Gouvernement de Temeswar Marc'Antonio Dal Re80 : (în titlu) Le Royaume de Hongrie et les Estats qui ont esté sujets et dependans de sa Couronne scauoir la Transilvanie, Moldavie, Valaquie, Croacie, Bosnie, Dalmacie, Seruie, Bulgarie, ou sont presentement les Beglerbeglicz ou Gouvernemts de Bude, de Temeswar, de Bosnie, et partie de celuy de Romelie, les Principaute de Transilvanie Moldavie Valaquie, et la Repubque de Raguse qui font aujourd'huy la Turquie en Europe, parties de la Hongrie, de la Croacie, de la Dalmacie a Venise. (în cartu ) Le Royaume de Hongrie et les Estats qui en ont esté sujets et qui font presentement La Partie Septentrionale de

sau Juan Bautista PUJADES / D. Giovambatista PUJADIES [* ?; † ?]. Peter SCHENK, cel tân3r [*