Anul Y.

Nr. 10.

Revista

pedagogică

p e n t r u interesele institutelor de învăţământ la R o m â n i şi pentru organele lor. Edatâ şi redigeată de

VASILE PETRI. Ese în 8, 18 şi 28 a fiecărei luni, în numere de câte o c6!â, şi va costa pe anul întreg 4 fl., pe o jumătate 2 fl, pe un pătrar 1 fl v. a. Pentru România 5 fl. v. a.

Năsăud, 8 April v. 1891.

Proiectul de lege pentru grădinile şi asilele de copiî în casa magnaţilor. (Continuare.)

V o r b i r e a I l u s t r i t ă ţ i î S a l e Domnului Episcop Dr. Victor Mihâlyi. Excelenţia V6stră, Die Preşedinte ! Iluştri magnaţi! Cu ocasiunea, când s'a pertractat articolul de lege XVIII din 1879, avuî onore a constata, că legislaţiunea Ungariei până aici a respectat unul dintre cele maî sacre drepturi omenescî, libertatea părinţilor relativă la exerciţiul de acăsta orî de aceea natură a instrucţiunii elementare a pruncilor lor, ca nu cumva părinţiî se fie împedecaţî 6reşî-cum întru educaţiunea pruncilor lor a straplanta însuşirile lor propriî ; ca nu cumva părinţiî se fie împedecaţî oreşî-cum a reproduce spre glorificarea luî Ddeu în băieţiî lor acele în­ suşiri bune spirituale, care părinţiî înşişî încă le-au eredit. De6re-ce acel proiect atuncî ajunse la putere de lege, înaltul guvern al instituţiuniî publice cu acăsta inaugura o eră n6uă de educaţiune a po­ porului, care netedesce calea spre educaţiune spartană, cea îndreptată spre a desface t6te le­ găturile de familie. Proiectul de lege de faţă este numai stadiul al doilea pe acest precipis; şi de cumva t6te semnele nu înşălă, curând se va desamăgi cel-ce se lăgână în credinţa, că în cadrul sistemului de instituţiune publică al înaltului guvern proiectul de lege despre asilele infantile formăză n o n p l u s u l t r a a atentatelor îndreptate spre ştirbirea le­

Pjenumeraţiunile şi corespondenţele sunt a se adresa la R e d a c ţ i u n e a „Scoleî R o m â n e " în Năsăud (Naszod.) Pentru inseiţiunî câte 5 cr. de şir şi timbru.

găturilor de familie şi a drepturilor cuvenite pă­ rinţilor. Cu veneraţiune am salutat, ce e drept, deducţiunile în privinţa pedagogică corecte şi înăl­ ţate la nivelul sciinţeî ale Execelenţieî Sale dom­ nului episcop latin al Oradeî-marî, dar nu me pot reţinea să nu declar, că eu tocmai dintr'acele deducţiunî sunt silit să ajung la consecuenţe contrare. După-ce astfel semnalai posiţiunea, ce o cu­ prind faţă cu acest proiect de lege, cu reverenţă Vă rog, magnaţi iluştri, se-mî concedeţî, ca după 12 anî de nou să pot apela la pacienta Vostră, când cutez a cuvânta la obiectul de faţă. Precum mi-se pare, o principală lăture umbr6să a acestui proiect de lege se cuprinde în natura luî preste tot obligăt6re. Eu nu neg, că acolo, unde s'au creat raporturi atât de deplora­ bile, lăţite între gl6te, cât nu numai bărbatul şi tata cel chemat spre aceea dela natură, ci şi mama cea rînduită după natură spre paza căsenilor săi, ba şi ceialalţî membri de vîrstă aî fa­ miliei cu toţii sunt siliţi, nu din când în când, nu în mod excepţional, ci stabil a-şî căuta de­ parte de locuinţele lor pânea de t6te dilele, ca se p6tă trăi; că dic într'astfel de împrejurări de­ plorabile este de lipsă a se îngriji, ca băieţiî de 3—6 anî să fie ocrotiţi de mânî străine. — Acesta eu nu o trag în controversă. — Băieţiî est mod ajunşi la orfanat artificial, aşede-se aceia ori sub grija altei familii private, orî înfiinţeze-se pe parte-le orfanotrofiî, case de caritate, asile in­ fantile, grădini de copiî scl. Pentru de aceştia de sigur este o facere de bine, de cumva îî aşădă

părinţilor de a scuti pe băieţii lor prin grije şi ocrotire de primejdiile, ce i-ar pută ajunge. Dar însuşi textul proiectului de lege nu stătoresce, ce se se întimple cu băieţii aceia, aî căror părinţi numaî de escepţiune şi provisor se depărta de acasă; legea într'astfel de cas nu concede nicî aceea, ce dealtmintrelea adese-orî este neîncunjurabil, ca adecă persone aparţinetore de legătura caseî şi a familiei se potă substitutui pe părinţi întru grija pruncilor şi a băieţilor. Acăsta cel puţin nu este apriat expres în proiectul de lege ; ăr în proiectul acesta de lege, care pătrunde în L-anctuarul familiei, după convingerea mea numaî » e x p r e s s a d o c e n t , « şi aicî cu anevoe sar concede câmp larg la interpretaţiune. Dară problema grădinilor de copiî nu este, numaî ca se se scutescă băieţii de primejdiile, ce i-ar pută ajunge, ci într'a doua linie ca se ajute pe băieţî întru desvoltarea lor intelectuală şi morală prin deprinderea isteţimii şi a facultăţilor mentale şi să-î dedee la ordine şi curăţenie. La acăsta a d6ua problemă proiectul de lege nu maî dice, că în »absenţa părinţilor,« ci preste tot stătoresce de problema asilelor a deda băieţii la curăţenie şi la ordine şi, prin deprindere amăsurată etăţii lor, a-î ajuta pe aceia întru desvol­ tarea isteţimiî, a minţiî şi inimii lor. Er că restricţiunea apriat admisă în partea primă a problemei, în partea a doua aceleia în­ vederat este exclusă, acăsta îmî voiu lua voia a o şi dovedi. Nu că d6ră înalta legislaţiune sau proiectul de lege nu ar recunosce, că părinţii sunt capabili a-şî deda băieţiî la isteţime şi a purta grije de educaţiunea lor corporală; ci pen­ tru-că nu se îndestulesce cu aceea desvoltare in­ telectuală şi morală, care părinţiî după natura lu­ crului pot se o întindă băieţilor. Cu t6te aceste, magnaţî iluştri, eu nu mă îndoesc a concede, că acest proiect de lege nu impune în aceeaşi măsură tuturor părinţilor sila aicî contemplată a asilelor infantile, ba sunt de părere, că acest proiect de lege contemplă sila Mare pond se pune pe aceea, ca acest pro­ acăsta numaî pentru o parte a cetăţenilor patriei, iect de lege se se primescă, si Exelenţia Sa deore-ce numaî pe o parte a cetăţenilor o ţine domnul ministru a atins, că sila impusă într'- de necapabilă spre aceea, ca să-şî împărtăşăscă acest proiect de lege nu este obligăt6re preste băieţiî neîntrerupt de îngrijirea recerută. Indrăstot, ci numaî acolo, unde există grădini de copiî ' nesc a atinge, că §. 4 al acestui proiect de lege şi asile infantile, şi numaî acolo, unde părinţii dice, că acolo, unde există asii infantil sau gră­ sunt depărtaţi de acasă, şi acolo, unde părinţii dină de copiî, fiecare părinte este obligat a-şî nu legitimăză, că neintrerupt pot se împărtăşescă trimite băieţiî de 3—6 anî în asilul infantil sau în grădina de copiî, de nu cumva dovedesce, că pe băieţii lor de îngrijirea recerută. Magnaţi Ilustrî! Eu recunosc, că partea de aceia însuşi se îngrijesce acasă, orî că a luat primă a problemei proiectului de lege se refe- măsurile recerute pentru îngrijirea lor. resce Ia absenţa părinţilor, încât §. i dispune, Er, că unde să se înfinţeze grădini de copiî că problema grădinii de copiî este în absenţa şi asile infantile şi unde ba, acăsta o statoresc

în astfel de institute. Dar acăsta facere de bine, iluştri magnaţi, este forte amară, pentru-că in- . stitutele ori-cât de bine arangiate, grija în familie străină orî-cât de umană, îngrijitorea sau doica cualificată după orî-care metod, nicî-odată nu este în stare de a suplini educaţiunea cea dela i părinţi. In Ungaria caritatea creştină, zelul pentru causă, unde se părea, de lipsă, deja a şi înfiinţat astfel de institute: şi de cumva de sine nu se va ivi zelul pentru asemenea aşedaminte, influenţa din străinătate s'ar fi îngrijit se stîrnăscă interes în acesta privinţă. Dar într'o ţeră ca aceea, unde prin înţelep­ ciunea legislaţiuniî s'a făcut provisiune, ca ma­ joritatea precumpenitore a cetăţenilor se p6tă -fi proprietară de avere nemişcătore; într'o ţeră ca aceea, unde industria cea mare numaî treptat se pote desvolta, dar în desvoltarea eî nu e în stare a jigni, a ruina orî a nimici industria cea mică; într'o ţeră ca aceea, unde bărbatul cu sudorea ! feţeî sale de comun câştigă atâta, cât se recere spre aceea, ca, prelângă circumspecţiunea cruţătore a muierii, se-şî potă susţinea familia întregă; , în Ungaria, dic, unde în procente întregî nu, ci pote numaî în frântură neînsemnată se pote nota numărul acelor familii, care se nu aibă locuinţele lor proprii, sau vatra lor proprie şi menagiul ; propriu al casei; ca într'astfel de ţâră cu pro­ iectul de lege despre asilele infatile se se tenteze o cură generală şi regnicolară a unui rău, care nu este general: după convingerea mea ar fi o j provisiune, încât pentru extensiunea eî, superfluă. In caşul cel maî bun, magnaţi iluştri, numaî ; spre remediul răului, ce icî sau c61ea, excepţional j însă aievea se ivesce, subversezâ necesitatea de a înfiinţa asile infantile, şi atuncî ca a unui re­ mediu paliativ, care a-1 întrebuinţa, abstrăgend dela iniţiativele private orî sociale, s'ar păre a fi pote maî chemat autorităţile orfanale, şi a fi maî indicate, ca acele se se întromită într'astfel de trebî. ;

§§-ii 1 5 şi 1 6 . In §. i g se desfăşură, că statului îî stă în drept şi în putere a înfiinţa grădini de copiî acolo, unde raporturile speciale ar pretinde aceea. Dară că de ce natură se fie' aceea con­ tinuă îngrijire recerută, care o contemplă aicî proiectul de lege, acesta o spune §. 8, întru care j se înşiră acele cerinţe, dintre care, de cumva pă­ rintele orî-şi- căruia nu este în stare a face destul, j se ivesce sila. si obligamentul se-şî trimită băiatul ; în grădina de copiî. Decî însuşî textul proiectului de lege pote se convingă orî şi pe cine despre aceea, că acel proiect obligamentul asilelor in- : fantile preste tot îl impune cetăţenilor diferiţî după ţinuturi. Aceea o mărturisesce şi raportul comisiuniî administrative şi judiciare a casei mag­ naţilor de data 1 3 Februarie 1 8 9 1 . Din parte-mi cutez a observa numaî atâta, că băiatul întru început cugetă în esenţă ca in­ strumentul inteligenţei părinţilor; el nu e capa­ bil de a cugeta fără de idei metafisice şi morale; e incapabil de a ave ideî de. aceste fără limbă, 6r a grăi numaî aşa începe, dacă în cercul fa­ miliei, la polele părinţilor, se desvoltă într'însul facultăţile-î mentale, ce zac părăginite. Decî dacă părinţii aşedă fundamentul edu­ caţiuniî băiatului, deore-ce proiectul acesta nu se îndestulesce cu acel fundament, care fiecare mamă de trăbă din patrie este capabilă a-1 clădi în inima şi mintea băiatului eî: postulatele cuprinse în §. 8 dovedesc deajuns, că orî îşî îngrigesce mama băiatul după putinţa eî orî ba, ea va fi , constrînsă a-şî trimite băiatul în grădina de copiî, îndată-ce dînsa nu este capabilă a face destul orî-şi-căruia dintre postulate, şi nicî starea-î nu o ajută se ţină educator ca acela, care se substitue pe părinţi întru împlinirea acelui postulat. Cu acesta este dovedit, că sila asilelor infantile se întinde preste tot asupra tuturor cetăţenilor din diferitele ţinuturi ale patriei. Din sila acesta isvoresce altă lăture umbr6să a proiectului de lege; el este un amestec în dreptul de familie al părinţilor, de aceea pedepsesee in modul cel maî simţit pe părinţii în­ şişi. El destramă legătura în vieţa de familie, de aceea nu pote fi nicî folositor, nicî salutar, de6re-ce este un interes al terii a susţine legătura de familie, âr a forfeca drepturile eî nu este consult. (Va urma.)

Herbart, biografia şi principiile sale pedagogice şi influinţa lor asupra pedagogiei. Tractat de I u l i u P o p , învăţător la scdla nor­ mală din Năsăud. t^Oetit î» adunarea generală a reuniuneî învetătoreseî „Mariana" la 1« Mărţişor 1891.) „I'IHI ich gestehe gleich Irier, keinen Begriff sn, haben- von Erzielmng ohiie UnterricM, so mie ich riicktvărts, in. dieser Schrift trenigstem, keinen UnterricM anerkenne. cler nicht erzieht." Herbart.

întocmai pe.cum ne atrag atenţiunea unele stele de pe bolta cerescă, în nopţile senine, prin lucirea lor cea vie, carî — prin aceea proprie­ tate specifică — se impun ore cum ele de ele ca conducătore sororilor lor maî puţin lumin6se ; chiar astfel ni-se întâmplă şi atunci, când ne aruncăm privirea asupra celor maî perfecte fiinţe pământesc!, adecă asupra omenilor: dăm de stele, carî, în dilele cuprinse de norî negri, respândesc o lumină estraordinară, în virtutea căreia aceste ni-se presintă ca conducătore ale genului omenesc. Aceştî sori tereştri sau spirite măreţe ne sunt cunoscute sub numirea de g e n i î . In t6te branşele vieteî sociale sau aretat astfel de stele luminose, spirite măreţe orî geniî, de când îsî aduce aminte vechia Istorie a universului până în timpiî maî recenţi. Au nu ca un astfel de sore, spirit măreţ orî geniu, ni-se presintă, prin vecul al IV-le a. Cr. Macedoneanul A l e x a n d r u , destins cu atri­ butul de »mare« în urma faptelor sale măreţe, îndeplinite pre câmpul crunt aluî Marte ? Şi putea fi privit el ca alt-ceva de lumea de atuncî, în genere, şi de grosnica mulţime condusă de acest măreţ spirit până la undele selbatece ale rîuluî Ganges, în specie ? Orî d6ră sunt figuri maî puţin strălucitdre : un C a j u I u l iu Ce s a r , carele fu fericit a nu se înşela în credinţa, că »V6cea poporului e vocea luî Ddeu,« sau un N a p o l e o n B o n a p a r t e , carele ca prin minune se ridică dela cort până la cel -maî strălucit tron european, ca se cadă ca un meteor cu atâta repediciune ? Si unul si altul ardea de dorul de a vede" un s6re lucind pre bolta cerăscă şi un împerat domnind în lungul şi latul lumeî cunoscute. Vederile şi gândirile celuî de ântâiu au fost studiate de al doile, al treile a sciut de faptele amândurora; astfel faptele celuî de ântâiu au ser­ vit drept stimulator pentru al doile şi ambiî pen­ tru al treilea.

Aceste spirite măreţe se caracterisâză prin o agerime de minte şi cutezanţă estraordinară, prin o activitate, ce nu cun6sce ostenâlă, şi de cele mai multe orî prin o abnegaţiune admirabilă. Au nu aceste însuşiri se oglindâză şi în j fiinţa luî C o l u m b , carele cătră sfîrşitul vâculuî al XV-le, nemulţămit cu pământul Europei culte, j se urcă pe azuria mare nesecură, pentru a des- i coperi o lume cu totului tot necunoscută lumeî j cunoscute ? i Sau cari sunt trăsăturile, cari caracterisâză i pre u n V a s c o d i G a m a , carele în urma suc­ ceselor luî Columb devine şi maî cutezător şi j deschidând calea în jurul Africeî de Sud până i în Indii, îşi scrie numele cu litere de aur în cartea vecînicieî? j Dar nicî lumea pedagogică n'are motive de căinţă în privinţa acâsta; căcî orizontul eî nu nu­ maî, că n'a fost lipsit de astfel de sorî tereştri; ci din potrivă ea se pate mândri, că pe al eî orizont s'au arătat stelele cele maî viu strălucit6re şi cele maî dătăt6re de viaţă pentru oraenime. Pe orizontul acestei lumi s'a aretat S1â u a vestită de stele, cea necuprinsă de mintea ome­ nescă, la a cărei rade blânde s'a creat împărăţia iubireî, dându-se prin acâsta lovitura cea maî sdrobitdre selbătecieî inimeî şi întunereculuî minţiî: balaurul, în potriva căruia omenimea pdrtă lupta de vecurî; pe orizontul acestei lumi apare cu câte-va vâcurî maî târdiu spiritul măreţ al Ate­ nianului S o e r a t e , care ca nimene altul dintre muritorii de atunci arată în mod intuitiv omenimeî: că nu scolasticismul sec, ci natura liberă e aceea, ce conduce tinerimea la judecata drâptă, la cundseerea de sine, carea este începutul înţelepciuneî, şi la moravurile curate, cari conditionâză fericirea neamurilor. Geniul acestuîa se revelâză maî târdiu în idealul luî C o m e n i u s în vâcul al XVII: de a ferici genul omenesc prin crescerea mijlocită de instrucţiune. Cartea sa epocală » Didactica magna« se p6te privi cu tot dreptul ca prima încercare pentru o teorie completă a educaţiuneî, carea ajunse însă a se realisa numaî de geniul luat de subiect pentru disertaţiunea presentă. Aceste rade de lumină se pot uşor observa de ochiul scrutător în spiritul măreţ, în s6rele terestru R o u s s e a u , cel, c a r e la tema pusă de academia de Dijon »Dacă sciinţele şi artele promovâză orî nu îmbunătăţirea moravurilor ?« respunse cu »Nu!« aducând drept argument mora­ vurile maî bune din Sparta faţă cu cele din Atena, şi bunătatea moravurilor din Roma veche faţă cu desfrânul Romeî din timpurile maî ulteridre, Rousseau, al căruî credeu a fost, c ă :

»Totul e bun, cum ese din manile creatorului; totul degenereză sub manile omului!« şi că «Co­ pilul nu are se facă nimic din supunere orî frică, ci totul din convingerea, că numaî aşa e bine!« Sub impresiunea luî »Emil« de Rousseau, se avântă geniul fantasticului P e s t a 1 o z z i ; âr din composiţia tuturor radelor de vie lumină, respândite pe bdlta lumeî pedagogice de soriî atinşi până aicî, se compune lumina quadruplă a măreţuluî spirit, a geniului luî H e r b a r t , cu a cărui biografie şi principii pedagogice, consul­ tând opul luî Friedrich Uberweg »Grundriss der Geschichte der Philosophie, dritter Theil: die Neuzeit,« prelucrat de Max Hainze şi edat în Berlin la 1 8 5 3 ; a D™ ^ August Vogel »Geschichte der Pădagogie als Wissenschaft,« apă­ rută în Gîitersloh la 1 8 7 7 ; tomul al X-le din scrierile luî Herbart, edate de Hartenstein în Lipsea la 1 8 5 1 ; opul luî Dr. Kis Aron »A neveles âs oktatâs-tortânet kâzikonyve,« ediţiunea Il-a, apărută în Bpesta la 1 8 7 5 , etc. e t c , — mă voiu încerca a întreţină pentru câte-va minute pre cei presenţî la acâsta adunare, făcând cel maî modest apel la preţuita-le atenţiune. 1

(Va urma.)

Metodul luî Junge pentru predarea is­ torieî naturale în scdla elementară. Domnule redactor! Am cetit cu mult interes şi cu o deosebită atenţiune tratatul asupra acestui subiect, publicat în numerele 1 şi 2 din »Scala Română.« Nu-î vorbă, metodul luî Liiben, vrând din t6te puterile să scdtă la ivelă sistemul scientific, a dat mult de lucru învăţătorilor elementari, şi maî ales învăţătorilor nu prea orientaţi în studiul istorieî naturale. Dar se nu ne facem ilusiunî. Cum văd eu lucrul, metodul luî Junge, are să fie, cel puţin la început, neasămânat maî greu învăţătorilor decât metodul luî Liiben. Junge ne spune din capul locului, că »cartea sa nu este manual, din care şcolarii să înveţe istoria naturală, şi nu este nicî compendiu, din care învăţătorii să pdtă preda acest obiect de în­ văţământ.« >Nu d i n c a r t e , « dice Junge, »ci d i n n a t u r ă t r e b u e se p r e d e a î n v ă ţ ă t o ­ rul i s t o r i a n a t u r a l ă . « Ce urmâză de aicî? Urmâză, ca învăţătorul maî ântâiu să-şî statorâscă comuniunile de vieţuire, se-şî întdrcă apoî privirile asupra individilor, cari împoporâză res7

T

J

pectiva comuniune (animale, plante, minerale), să-î privească şi studieze în faţa locului, di de cji, vara şi ârna, maî ântâiu singur, după aceea îm­ preună cu scolariî seî. Acest lucru cere muncă, devotament, diliginţă. Lângă acâsta se maî adauge o altă greutate: ne lipsesc până acuma manua­ lele compuse după ideile luî Junge. Şi cu tdte acestea n'avem încotro: trebue se ne familiarisăm cu metodul luî Junge, pentru că singur el este în deplină conformitate cu sciinţa naturală de astăcjî, este prin urmare me­ todul viitorului pentru deci de anî înainte. Şi metodul luî Liiben a fost, la ivirea luî, în consonanţă cu sciinţa naturală de pe timpul acela. Atunci problema sciinţeî era a c u n d s c e i n d i v i d i i n a t u r a l i , şi pentru ca mulţimea lor se nu producă confusiune, era indispensabil a-î c l a s i f i c a , a-î pune în s i s t e m . Aşa a fă­ cut Liiben. De atunci însă sciinţa a făcut un pas în­ ainte, âr Liiben a stat pe loc; ' de aicî — des­ facerea. Astădî sciinţa are drept devisă: a c u n 6 s c e u n i t a t e a v i e ţ i î d i n n a t u r ă . »Bo­ găţia sciinţeî naturale,« dice A. Humboldt, »nu maî consistă în mulţimea, ci în înlănţuirea fap­ telor.* Acesta este şi devisa luî Junge. Trebue decî se ne punem pe lucru din tdte puterile. Cât pentru mine, am meditat şi eu asu­ pra cestiuniî, ce ne preocupă, şi resultatul, la care am ajuns, îl pun la apreciarea înveţătorimeî ndstre. Mi-ar părea fdrte bine, când lucrul meu ar fi începutul uneî discuţiunî seridse în materie. Considerând regiunile ndstre şi anul nostru şcolar, eu aşî statori următorele comuniunî de vieţuire: I. G r ă d i n a (maî virtos în Septembre). II. C u r t e a e c o n o m u l u i (Octobre). III. O d a e a d e l o c u i t (Novembre). IV. O m u l (Decembre). V. L a c u l (bercul, lunca) (Ianuar). VI. Câmpul (Februar). VII. P ă d u r e a (Mărţişor). VIII. P ă m â n t u l ( M a i î i , Iuniu). La regiunea II »Curtea economului,« eti aşî trata cu privire la opul DVdstre » P l a n d e l e c ţ i u n î , « următdrele materii: A. Bienilll I (învăţământul intuitiv) : i. vaca, 2. calul, 3. porcul, 4. pisica şi şdrecele, 5. găina, 6. raţa, 7. frăgariul orî altă plantă, 8. Apa (a se vedâ »Sc61a Română« cursul I, pagina 26). B. Bieniul I I .

1. 2.

Boul şi bivolul. 6 e a şi capra.

3456. 78.

Cânele. Gâscă. Rundunica. Nucul. Urzica mdrtă. Sarea. C. Bieniul III

1. Asinul. 2. Liliacul. 3- Curca. 4- Vrabia. 5- Porumbul (animal). 6. Socul. 7- Ciumătdea. 8. Ferul. Capul lucrului este tratarea. cu altă ocasiune.

Despre acâsta

—§•#•§— Adunarea generală a reuniuneî învăţătorescî „Mariana." (Continuare.)

VI. Tractarea numeruM unspredece. 1

Lecţiune practică de / oră în clasa 1-ă a scalei de fetite din Năsăud cu ocasiimea adunării gene­ rale a reuniuneî „Mariana" ţinută la 16 Marte 1891 după planul următor: i

1. Repetiţiune. 2. înfăţişare şi abstracţiune. 3. Scrierea cifrei. 4. Operaţiuni a) adaugerea, b) subtragerea, c) înmulţirea, d) împărţirea — măsurarea, e) teme diverse. 5. Aplicarea limbeî magiare. 6. Resumare. Din acest plan se tractâză în acesta prele­ gere punctele: 1, 2, 3, 5 şi 6. . Maî ântâiu să cârcă ocupăţiunile domestice; ca ocupaţiune domestică a fost măsurarea nu­ mărului »io.« 1. R e p e t i ţ i u n e . Până la care număr am ajuns noî, N? (10.) Ce fac dece unimî, N? (o dece). Dar 10 crucerî? 10 decerî? 10 fl.? 10 dm.? 10 dlt. ? 10 dgr. ? 10 anî? Care număr l'am învăţat maî ântâiu, N? (1.) Care număr urmâză după 1, N? după 2?, 3?, 4?, 5?, 6?, 7?, 8?, g? (10.) Care număr stă înaintea numărului 10?, 9?, 8?, 7?, 6?, 5?, 4?, 3?, 2 ? , j i . ) Care număr e intre 2 şi 4? între 7 şi 9 ? între 8 şi 1 0 ? între 5 şi 6? etc. Două lucruri luate îm-

preună ce fac? (o păreche.) Ce numer este i : cu păreche orî fără păreche, N ? (fără păreche.) Numesce numeriî fără păreche dela i în sus! dela i o în j o s ! Numesce numeriî cu păreche în sus până la i o ! . . . în j o s ! 2. î n f ă ţ i ş a r e . Se fac pe tablă i o tră­ suri şi i o puncte:

o unime. Citesce, N ! N ! N ! Cor! . . . . Cum scriem o dece, N? (10.) Din cotro scriem decea, N? In care loc? (în al doile.) Dar nula? (la drâpta.) In care loc, N? (în locul prim.) Aci am o dece de pene şi o până: Câte pene sunt aci, N? (unsprădece pene.) Insămnaţi-ve: Când voim să scriem unspră­ dece, adecă o dece şi o unime, maî ântâiu scriem decea in locul al doile spre stânga, apoî unimea în locul prim spre drepta, aşa: 1 1 . Acesta este cifra numărului unspredece. Cifra cărui număr este acesta, N ? Citesce şi tu N ! N ! Tăbliţele pe masă: 1 ! 2 ! 3 ! Condeele în mână! Scrieţi fie­ care cifra numărului 1 1 frumos! (se cârcă la fie­ care.) Tăbliţele în lăontru: 1 ! 2 ! 3 ! 4. O p e r a ţ i u n i (în numărul viitor.) 5. A p l i c a r e a l i m b e î m a g i a r e. Care număr l'am învăţat astădî? ( 1 1 . ) Câte trăsuri sunt în şirul prim pe tablă, N? (10 tr.) Cum am dis 10 trăsuri unguresce, N? (tiz vonal.) Câte trăsuri sunt în al doile şir? (1 tr.) 1 trăsură dicem unguresce: cum, N ? (egy vonal.) 10 tră­ suri cu 1 trăsură, cum vom dice unguresce, N? (tiz vonal meg egy vonal.) Cum vom dice 10 tr. şi 1 tr. scurt, N? (unsprădece trăsuri) Unspră­ dece trăsuri dicem unguresce: tizenegy vonal! Cum vom dice 10 tr. cu 1 tr. unguresce, N? (tiz vonal meg egy vonal az tizenegy vonal.) Mennyi az: tiz vonal meg egy vonal ? Hâny pont van az els6 sorban ? Hâny pont van a mâsodik sorban (egy.) Mennyi az: tiz pont meg egy pont? | i i p.) Szâmlâlj: hâny golyo van ezen sorban, N? (10) Mi van a mâsodik sorban, N? (1 golyo.) Mennyi az tiz golyd meg egy golyo? ( i i golyd.) în şirul prim avem câte bile, N? (10 b.) Dar în al doile, N? (1 bilă.) Cum am maî dis cu alt cuvânt »dece bile ?« (o dece de bile.) Numărul 1 1 stă dară din o dece şi o unimâ. Din ce stă numărul 1 1 N ? N? N? Cor! (Numărul 1 1 stă din o dece şi o unime.) Cum am dis unguresce la o dece, N? (egy tizes.) Dar o unime: cum am dis, N? (egy egyes.) O dece şi o unime un­ guresce, N ? (egy tizes âs egy egyes.) Numărul 1 1 stă din o dece şi o unime, unguresce se dice: A tizenegy szâm egy tizesbâl es egy egyesbâl âll! Mibâl âll a 1 1 szâm, N? Mâg egyszer, N ? N? Cor! (A tizenegy szâm egy tizesbâl es egy egyesbâl âll.) Să cercăm, ce număr e 1 1 : cu păreche orî fără păreche! (să cârcă la maşina de comput.) Ce număr e 1 1 , N? (fără păreche.) Cum am dis unguresce »fără păreche?« (pâratlan.) Dar cu păreche, N ? (pâros.) Mîlyen szâm tizen­ egy, pâros vagy pâratlan szâm N? N? N?

Numără, câte trăsuri am făcut pe tablă, N? (io.) Câte puncte, N? (io.) Numeră, câte bile sunt aci, N ? (io.) Numeră, câte condee sunt aci? (io). Câte pene, N? (io.) Priviţi la tablă! I (se maî iace sub cele i o trăsuri încă o trăsură.) Ce am maî făcut pe tablă, N? (încă o trăsură.) Câte trăsuri sunt în şirul prim, N ? (io.) Câte în şirul al doile, N? (i.) (adecă i o tr. şi i tr.) I Numeră, câte puncte sunt pe tablă, N ? (se maî face încă i punct de desubt.) Ce am maî făcut pe tablă, N ? (i punct). Ce se află aci pe tablă N? (io p. şi i p.) Numeră, câte bile sunt i aci, N? (io b.j ise maî pune pe drotul al doile ! i bilă.) Câte bile sunt în şirul prim? (io.) Dar în al doile, N? n bilă.) Ce se află aci, N? (io j bile şi i bilă.) j Insemnaţi-ve: In loc de i o bile şi i bilă I dicem s c u r t . . . unsprădece bile! In loc de i o bile şi i bilă, cum dicem scurt, N? N? N? Cor! Tot asa dicem în loc de i o trăsuri si i trăsură: unspredece trăsuri! Cât sunt i o trăsuri şi i trăsură, N ? (io tr. şi i tr. sunt I I tr.) Asemenea i o puncte şi i punct sunt I I ' puncte. Cât sunt i o puncte şi i punct, N? ( I I p.) Aci sunt i o condee, dincdce i condeiu, câte condee sunt aci de t6te, N? ( I I condee.) (Asemenea se iau în mâna stângă i o pene ! şi în drepta i penă, apoî se întrâbă:) Câte pene sunt în mâna stângă, N? (se n u m e r ă . . . i o pene.) Da în drepta, N ? (i până.) Câte pene sunt în âmbe manile, N? ( i i p.) Cât vor fi i o cr. şi i cr., N? ( i i cr.) i o m. şi i m.? i o It. şi i lt. ? io gr. şi i gr.? i o anî şi i an? i o fuse si i fus? i o ace si i ac N. ? A b s t r a c ţ i u n e . Am învăţat, că i o tră­ suri şi i trăsură sunt I I trăsuri, i o p. şi i p. \ sunt i i p., i o b. şi i b. sunt i i bile, i o con­ dee şi i condeiu sunt I I condee, i o pene şi i penă sunt i i pene. Aşadară: dece cu unu sunt: : unspredece! Cât sunt i o c u i , N ? ( i i . ) N ? N ? i Cor ! i o -f- i = 1 1 . 3. S c r i e r e a c i f r e i . Unspredece stă din ! o dece şi o unime! Din ce stă unspredece, N ? Dar dece, N? (clin dece unimî.) Ce fac dece unimî, N? (O dece.) O dece se scrie, după cum am în­ 6. R e s u m a r e . Care număr l'am învăţat văţat, aşa (să arată şi se dice:) o dece şi nice astădî N? ( 1 1 . ) Din câte decî şi unimî stă nu-

mărul I I , N? (din o dece şi o unime.) în care loc scriem decea, N ? (în locul al doile spre stânga.) Dar unimea, N? iîn locul prim spre drâpta.) Ce număr e I I : cu păreche orî fără păreche ? (fără păreche. i A I I szâm: hâny tizes es egyesbâl âll ? (egy tizes es egyesbâl âll.) Milyen szâm I I : pâros vagy pâratlan szâm, N? (pâratlan.) Ocupaţiune domestică: Scrieţi până pe 6ra viitdre cifra numărului I I , plină laturea de comput a tăbliţei! Sculaţi! (să dic rugăciunile.)

A c i t r e b u e se observ, că în a c e s t a clasă s'a putut vedâ a fi 2 d e s p ă r ţ e m i n t e . Cu d e s p ă r ţ e m e n t u l prim nicî p o m a n ă d e esaminat, fără numaî cu al doile. A p o î se vedî la cetitul r o m â n , cum o recitau scolariî de-a r o s t u l ; cu gura erau la finea bucăţii, er cu degetul abia pre la mijlocul bucăţiî d e cetit. Nu puteaî înţelege, ce c e t e s c e copilul, a ş a d e r e p e d e m e r g e a cetitul, încât însuşî învăţătorul d e clasă a d i s : »Nu t e păzi *), me, căcî nu me pot eu ţinea d e tine!«, 6r d a c ă ciiceaî cătră vre-un copil să a r e t e cu degetul acolo, u n d e ce­ tesce, nicî p o m a n ă ; se v e d e a o fi învăţat m e h a n i c e s c e . T r a c t a r e gramaticală cu vre-o b u c a t ă nicî p o m a n ă nu a fost. T o t a ş a a fost şi cu cetitul din limba magiară ; să fi auijit espresiunî şi pronunţări, atât din p a r t e a în­ (Va urma.) văţătorului, cât şi din p a r t e a copiilor, cât îţî crepa ure­ Alesandru Pop, chile ; din p a r t e a copiilor nu m'am mirat, d e o r e c e a m învăţător. vădut, că însuşî învăţătorul - pronunţă astfel — d. e. »ata« în loc d e »atya«, »meg« în loc de »mâg« şi a. m. d. Astfel a fost cu cetitul în clasa Il-a, unde a Vartolomeu Şorobetea. Esamenul de iernă dela scola primară j p r o p u sA dlu r mînvăţător a t apoî aritmetica. din Sângeorz. j Prima întrebare a învăţătorului a fost: » C e n u m ă r vor nasce 4 unităţî orî 4 ? « — Mă mir, că n'a dis »vor Domnule redactor! făta«, ci a cjis nasce, apoî ce vor nasce 3 unităţî d e 6 orî? Binevoiţi a d a loc în preţuitul D V o s t r e diar Copiî r e s p u n d e a u p e întrecute, fără a fi provocaţi, »Sc61a R o m â n ă « unui r a p o r t scurt d e s p r e d e c u r g e r e a unul 1 4 , altul 1 6 , unul 25, altul 3 0 , aşa încât cugetai, că e esamenuluî d e iarnă dela scola confesională din Sângeorzul român. i în c l a c ă ; care de care se grăbia cu respunsurî, unul Conferinţa învăţătorilor hotărise ea de ea a ţine bune, altul rele, unul r o m â n e s c e , altul unguresce, încât nu sciaî, ce se alegî; — d e unde er se vede, că învă­ esamenul în 25 F a u r a. c. st. n. şi a ş a s'a şi întâmplat. ţătorul nu scie ţine atenţiunea copiilor. A c e s t a a fost L a 9 ore a. m. s'a început esamenul cu clasa calcularea în cap. primă, sub presidiul dluî Maxim Halită, de faţă fiind (Va urma.) 67 ş c o l a r i : 34 băiaţî şi 33 băiate. Lnul din ceî de fa{ă,! începutul, ca d e obiceiu, s'a făcut cu »religiunea«, — apoî s'a luat »înveţămentul întuitiv« şi a n u m e tract a r e a »Sc61eî« şi cu d e o s e b i r e » o d a e a de scolă«, făcendu-se a s e m ă n a r e cu alte odăî, cu o d a e a de m â n c a r e sau refectoriu, cu o d a e a d e locuit, cu o d a e a de dor­ Varietăţi. mit etc. D e aicî s'a t r e c u t la »cetitul român« şi a n u m e : ( î n n o i r e a a e r u l u i î n l o c u i n ţ e . ) In timpurile literile micî până la litera z din »Nou A b c e d a r româ­ maî dincoce s'a făcut descoperirea, că pământul şi a p a n e s c d e P e t r i ; s'a cetit eserciţiul cu litera f. şi aerul atmosferic, cu deosebire în păturile sale inte­ Scriso-cetitul a fost pe tăbliţă (placă). riore, sunt pline de bacile, bacterii, microbi, b u r e ţ i mi­ S'a esaminat apoî din »Aritmetică« a t â t în cap j croscopici şi cum se maî numesc germenii organici, cari c â t si pre t a b l ă : a d a u g e r e a şi s u b t r a g e r e a până la produc t o t e bolele din lume, cum se c r e d e astădî, a s t ­ Nrul 1 0 . fel că colera şi tuberculosa şi versatul şi difteritisul şi A p o î a urmat cântul. ;' tifosul şi influenţa şi fiecare morb îşî are bacilul seu E c ă pe scurt esamenul în clasa primă. în g e n e r e propriu. Bărbaţii înveţaţî s'au pus şi au analisat aerul, el a fostu l ă u d a b i l , respunsurî esacte şi c o r e c t e , ] în scopul d e a afla numărul şi înmulţirea microorganis­ prunciî cu cea maî mare atenţiune, — laudă bravului \ melor, ce plutesc în el. A ş a d. e. U f f e l m a n n din învăţător dl Joan Marc, care îşî cunosce c h e m a r e a şi R o s t o c k a analisat aerul din locuinţele omenilor şi din sî-a d a t t o t ă silinţa, ca se p o t â mulţumi pre fiecare. pregiurul lor şi a aflat, că în fiecare metru cubic sunt D u p ă a c e s t a s'a început esamenul în clasa 2-a, în în calcul de mijloc g e r m e n i capabili de a se d e s v o l t a : în afară de casă 2 4 0 , într'o o d a e d e locuit ce cevaşî c a r e au fost p r e s e n ţ î , 2 9 băiaţî şi 3 0 băiate. aerisatâ 3.000, într'o odăiţă fără ferestri 2 7 . 0 0 0 , într'o în a c e s t a clasă apriori t r e b u e să mărturisesc, că locuinţă ţ e r ă n e s c ă rău aerisată 3 1 . 0 0 0 . — F r e u d e n e s a m e n u l a fost cam d e m i j l o c , pentru-că însuşî în­ văţătorul n'are tactică nicî d e a întreba, cu atât maî r e i c h c e r c e t â n d aerul d e pe vârful munţilor din E l ­ veţia, a trebuit se analiseze doî şi trei metri cubici, puţin de a ţine atenţiunea copiilor, el însuşî punănd în­ până a d a t d e un singur bacii. T o t aşa de curat, ca p e trebările, confunda copilul aşa, încât şi ce ar fi sciut munţî, este aerul de pe mare. — H e s s e s'a o c u p a t copilul, nu p u t e a se respundă, încurcându-se chiar şi învăţătorul, cum se va v e d e din u r m ă t o r e l e : ; cu scola şi a c o n s t a t a t în fiecare metru cubic de a e r : D u p ă ce s'a esaminat religiunea, a u r m a t »Ceti- înainte de a se începe prelegerile 2 . 0 0 0 , în decursul a

tul r o m â n « t o t din »Nou A b e c d a r românesc« de Petri şi a n u m e p r e faţa 63, b u c a t a 8 «Scânteia.« '

*) Vrea se dică „grăbi".

prelegerilor 1 6 . 5 0 0 , la finele lor 3 5 . 0 0 0 . D e aicî se v e d e n e c e s i t a t e a d e a a e r i s a scolele cât maî des şi cât maî b i n e ; căcî orî cât d e reu se fie aerul d e afară, tot e maî curat şi maî bun decât aerul din odăi. D a r cum se face aerisarea odăilor? V o r b a este a p r o d u c e în o d a e un curent energic d e aer. In scopul a c e s t a nu este destul a deschide numaî o ferăstră sau şi t o t e ferestrile dintr'un singur p ă r e t e , şi t r e b u e a se deschide şi o ferăstră- sau uşa din p ă r e t e l e opus, şi p r e lângă a c ă s t a şi uşa căminului, d e c ă căminul are uşă în o d a e , sau uşa cuptorului (sobei), d a c ă în cuptor nu e s t e foc, orî deşi este foc, nu ese fum. — într'o o d a e particu­ lară aerisarea să p o t e face şi numaî deschidend un geam dela ferestră şi uşa dela cămin, maî v e r t o s dacă putem lipsi din ea pentru doue-treî ore. In scolă însă, unde aerisarea t r e b u e a se face iute şi bine, se vor deschide larg t o t e ferestrile şi t o t e uşile, chiar şi i e r n a ; în caşul din urmă în tempul aerisăriî t r e b u e se dudăăscă focul în cuptor. E s t e d e sine înţeles, că aerisarea se face, când şcolarii nu sunt în scolă. (O m i n u n e a n a t u r e î . ) Sunt în natură feno­ m e n e , faţă cu carî mintea o m e n e s c ă t r e b u e se recunoscă, că d e u ! nu le p o t e esplica. D e c a t e g o r i a a c e s t o r a este şi fenomenul următor. Punend apă înt'un vas deschis şi lăsându-o se s t e a maî mult timp espusă aeruluî, să formăză p e suprafaţa eî cu încetul o masă v e r d e , lipiciosă şi gelatinosă (în forma aiturilor, recilor, catarigelor.) Naturaliştiî au numit m a s s a acăsta « M a t e r i a v e r d e a l u î P r i s t l e y , « pentrucă acest savant E n g l e s a fost, care făcuse maî multe esperimente asupra eî, în urma cărora el descoperi una din cele maî marî minuni, din c â t e n a t u r a a presintat ochiului scrutător al omului. Massa în sine este fără vieţă şi nu se scie, d a c ă ea aparţine domeniului plantelor orî domeniului animalelor, cu tote că vedendu-o, vine omului a o ranja, ca p r e muşchi, între plante. D a r deşi m a s s a pare a nu ave vieţă, totuşi globurelele, din carî e a se compune, conţin germeni organici şi se pot considera d r e p t semenţă orî oue, din carî se ppt desvolta plante ori animale Mi­ nunea consistă întru aceea, că aternă cu totul dela voia esperimentatoruluî, d e a produce din a c e s t e globurele, după bunul seu plac, plante orî animale. D a c ă pro­ cesul d e desvoltare se întempla în întunerec, atuncî din globurele se p r o d u c a n i m a l e ; er d a c ă desvoltarea urmeză sub influinţa lumineî, se produc plante. A u esistat şi până acum p r o d u c t e naturale, asupra cărora naturaliştiî n'au putut c a d e d e acord, d a c ă ele sunt a se ranja între animale orî între plante ; dar ca din un p r o d u c t c r e a t deja se poţî tu face, după plac, animal orî plantă, — a s t a cu a d e v e r a t este o mare minune. (T u n e 1 e) se numesc gaurî suterane, săpate cu măestrie printr'un deal orî pe sub un rîii sau un oraş, în scopul de a d u c e p e acolo un drum, o cale ferată, un canal, un rîu etc. Cele maî marî tunele s u n t : Tunelul St. G o t t h a r d d e 1 4 . 9 9 0 metri » Mont Cenis » 12.220 » » Arlberg j » 10.270 » » Novi-Genua » 8.260 » » Pireneilor (proiect) » 7790 » » H o o s a c (Massachusetts) » 6.480 » » S u t r o (Nevada) » 6 000 » » Sladridge (London-Birmingham» 4 970 » > N e r t h e (Marseille-Avignon) » 4.240 »

Tunelul Wilhelm (1. Mosel) d e 4 . 2 2 0 metri » Blaisy (Paris-Lyon) » 4.100 » Maî lung însă decât t o t e a c e s t e a va fi tunelul Simplon d e 1 9 0 0 0 metri. ( P r i m i r e î n i n s t i t u t e l e c. şi r. m i l i t a r e d e c r e s c e r e ş i c u l t u r ă . ) Cu începerea anului şcolar 1 8 9 1 / 9 2 , în S e p t e m b r e a. c. sunt d e ocupat în institu­ tele amintite 275 d e locurî erariale, din carî unele întregi şi d e j u m e t a t e , apoî locurî fundaţionale şi locurî plătite. A c e s t e se î m p a r t astfel: 3 0 în orfanotrofiul militar, 1 7 0 în anul prim al scoleî reale înferiore militare, 25 în anul al treile al scoleî reale inferiore milit. şi 50 în primul an al academiei militare din W i e n e r - N e u s t a d t şi al aca­ demiei technice milit. din Viena. Locurile erariale a t â t în scolele reale, cât şi în orfanotrofiu pot fi o c u p a t e numaî d e copiî d e oficerî, amploiaţi militari, amploiaţi d e Curte şi suboficerî. Didactrul pentru locurile plă­ tite în scolele reale milit. este 4 0 0 fl., în a c a d e m i a milit. 8 0 0 fl. plătiţi în doue r a t e anticipative la cassa institu­ tului — In institutele d e crescere din Ş o p r o n şi Hernals, pentru fice de oficer, sunt a se ocupa cu începerea anului şcolar viitor 7 locurî erariale libere, 3 locurî libere din fundaţiunea Imp&răteseî E l i s a b e t a şi maî multe alte locurî fundaţionale, cu totul 23. Aspirantele t r e b u e se fi împlinit anul al 7-le, dar se nu fi trecut preste anul al 13-le al etăţii, şi se dovedăscă, că au c e r c e t a t scole c o r e s p u n d e t o r e etăţii lor. In a m e n d o u e institutele se pot conferi şi câte-va locurî cu plată, pe lângă costul anual d e 500 fl. ( T i m b r e n o u e ) , Cu 1 Aprilie vor întră în circulaţiune spre întrebuinţare timbre noue. F o r m a aces­ tora r e m â n e cea veche, dar colorea va fi schimbată. T i m b r e l e cele vechî pot fi cump&rate şi folosite până în 31 August, er dela 1 S e p t e m b r e începend au valore numaî timbrele cele noue. S c h i m b a r e a timbrelor vechî cu cele noue se p o t e face gratuită la magazinele d e timbre şi la p e r c e p t o r a t e l e d e dare şi a n u m e din 1 — 3 0 Sep­ t e m b r e . a. c. —-K3t3->— (NECROLOG.) Cel din urmă oficer de graniţă din fostul al doilea regiment românesc grăniţier, s'a petrecut astădî la mormânt. Acela a fost Petru Tanco, nasc. la a. 1805 în comuna Monor, din părinţi economi. După sistemul de atuncî a fost destinat — ab­ solvind scola din sat — se fie elev al institutului de crescere mi­ litar din Năsăud, şi ca atare era în a. 18,17, când Maiestatea Sa Francisc II cercetă institutul. Eşind din institut, a intrat în armata activă şi numai după serviţii! de un pătrar de secol putu înainta la rangul de oficer. Aşa erau timpurile, bune pentru orî cine, nu­ maî pentru aceia, întru acăror interes s'a fundat institutul militar, nu. La a. 1851 desfiinţându-se graniţa, Petru Tanco remase în Năsăud, ea administrator de casarmă până la 1855, când se pensiună definitiv. Merit neşters şi-a câştigat repausatul prin purtarea evidenţei asupra averilor grăniţerescî. Administrarea acelora era ce e drept, în mâna erariuluî, inse Tanco purta raţiuni despre ele, şi aceste raţiuni aii fost basa, pre care aii clădit şi afi recâştigat deputaţiunile numerose trimise de grăniţerî până la tron, averile avute. Recunoscinţă în vieţă a fost puţină ba se pote dice nimica. Unica recunoscinţă a fost înmormântarea splendidă, care i-sa făcut. Ce­ remoniile funebrale le-a îndeplinit preotul şi profesorul gimnasial M a x i iu P o p, cu cooperatorul J o a n N e ş c u ţ i u . Cel de ân­ tâiu ţinu cuvântul funebral, în care se accentuară meritele defunc­ tului pentru fonduri. Junimea studiosă dela gimnasiu, cu colegiul profesoral în frunte, colegiul înveţătoresc, oficeriî pensionaţi, câţi mai sunt, onoraţioriî din Năsăud apoî rudeniele repausatuluî l'afl însoţit pânăla mormânt. Fieî ţerîna uşoră şi memoria binecuvântată!