BIBLIOTHECA MEDIEVALIS LEVOCIANA UN FOND DE CARTE DE PROVENIENŢĂ SLOVACĂ ÎN BIBLIOTECA BATTHYANEUM DIN ALBA IULIA «BIBLIOTHECA MEDIEVALIS LEVOCIANA EINBUCHBESTAND MIT SLOWAKISCHEN HERKUNFT IN DER BIBLIOTHEK BATIHYANEUM VON ALBA IULIA» by Eva Marza
Source: Apulum (Apulum), issue: Vol. 31 / 1994, pages: 335344, on www.ceeol.com.
BmIJIOTHECA MEDIEVALIS LEVOOANA • UN FOND·· DE CARTE' DE PROVENIENŢĂ SLOV ACĂ IN BIBLIOTECA BATTHYANEUM DIN ALBA IULIA
Colecţionarea clrţilor, codicelor şi,. mai' târziu,'· a tipAt'iturilor în evul' mediu era o preocupare culturală· de sfuestlţătoare. Istoria 'bibliotecilor medievale face parte din· istoria ţolturii oriclrui popor. Istoria bibliotecilor medievale din fostul oraş regal Levoea? şifntreaga zonă scepusianl/reprezintl un capitol ,importaJit din istoria (~ulturii slovace ,cuurmm directe în relaţiile culturaleslovac~transilvlnene. rIt studihl· de .faţă dorim să valo~ficăm o. ~ercetare mai veche a. noastrl, .care priveşte· atât ist~riabibliotecilor slova~e cât şi elucidarea' l:lIl0r momente din· fonnarea fondulu.i de carte. a Bibliotecii Batthyaneum .din Alba. Iulia'· la. sfârşitul seeolului·al qIII-Iea2 • Punctul' comun, care se aflli la intersecţia a~estor doulculturi, cea slovaca, şi cea română, îl formează Biblioteca medieval~ de la Levoăl. Biblioteca' medievală de la' Levoca a avut o soarUi .interesanti, trecând prin trei etape ·evolutive hotArâtoare, pe care ·nu 'le .putem deIimitat>reeissub raport cronologic. Cea mai. veche 'atestare a unei colecţii (te carte' în zona Spi§· sepAst:reazA . în testamentul prepozitului .Muthmer de·:lâ. Spi~ska Kapitula' datând .din 'anul. 12733 • Pân~ la .sfârşitulsecolulu~ al XV-lea, în oraşul Levoea 'şlîDlprejurimiie sale,s-au format numeroase biblioteci aparţinând' unor preoţi, UDor.-bisenci, altare,' spitale etc. Încl din această primă perioadă 'a ,atest~rii bibliotecilOr" din zona,Spi§ se înregistrează circulaţia clrţilor. Este interesantă direcţia,. pe.careau luat:ocktile, anume ,de la proprietarii particulari spre bibliot~cile parohiale, mai ,rare ;fiind donatiile între persoanele particulare. . _ ' ,A doua fază" evolutivă, pe care omarcheazEi Biblioteca medievall de ·la Levoea, este .influenţată' de activitatea umanistu:lui local de talie europeanA carea· fost JobannesHenckel. Spre sfârşitul' secolului ,al XVI-lea. şi începutul celUi umiltor canonicul Henckel concentrează cărţile de ·la proprietarii particulari, şi de ,la' biserici fo;rmând' un fond compact, reprezentativ pentru evul mediu şi fi ,adăposteşte în biserica Sf. Iacob din LevoCa, într-o Încăpere destinată bibliotecii,' care se, gAsea -"----'t
1
.
/ . . . .
Oraşul Uvoe& face parte din .zona, istorică' Scepu.siană. 'astăzi' Spii "m Slovacia.
~ Cercetarea .de bază fu fondul: Bibliotecii· Battyaneum s-a soldat cu, o lucrare de diplomă" lllai târziu publicată. Vezi: Eva Selecki, Stredpveka levoeska. kniZnka, (Bibliote~a med.ievalli de la Martin, 1974 şi Eva M4rza - Iacob Mâna, .C'atalQgurcărţilordelaLevoca, în APulum,xm,197~S,~.387-404. 3, J6zs~f, .Hradszky , Initia progressus ac praesens status Capitu,li ad sanctu11f Martinum d((: Mont~' Scepusio', Szepesvaralja, 1901, p.299-300, Stefan Misik, Vselico zo Spisa (Diverse de la SpiI), mSltJvensice
LeVoca),
pohta~y, 16, 1896, p.513-524.
Access via CEEOL NL Germany
E. Mâna '
336 . C
deasupra capelei Sf. Gheorghe. Încăperea se păstrează până în zilele noastre, având pe Pereti nişte inscripţii în formă de cronică, datânddin secolele XV-XYII.. A, treia· etapă se poate delimita în' perioada 1613-1780, care reprezintă, anii în care biblioteca stagnează, nu Se .completează, când nu se fac achizitii. Probabil, în această perioadl marcată defrlmântări religioase, ea era consultatlde un' cetc restrâns' de cititori
